Începând din 17 septembrie, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava devine unul dintre punctele de intrare în România pentru miile de evrei hasidici care călătoresc spre Ucraina cu ocazia Anului Nou Evreiesc. Aproximativ 20.000 de pelerini sunt așteptați în total pe aeroporturile din țară, iar la Uman ar urma să ajungă aproximativ 30.000 de evrei hasidici.
Pe Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” din Suceava, în decurs de trei zile, sunt operate șapte curse charter directe din Israel, iar la întoarcere, între 24 și 29 septembrie, sunt planificate șase zboruri speciale înapoi spre Israel.
Uman este un oraș din regiunea Cerkasî (Ucraina centrală), la aproximativ 200 km sud de Kiev. Este locul unde se află mormântul rabinului Nachman din Breslov (1772–1810), fondator al mișcării hasidice Breslov. Rabinul a cerut discipolilor săi să fie îngropat acolo și a promis binecuvântări speciale celor care îl vor vizita de Roș Hașana (Anul Nou Evreiesc).
În fiecare an, între 15.000 și 30.000 de evrei hasidici, în special din Israel, SUA, Franța, Marea Britanie și alte țări, vin în Ucraina pentru a participa la rugăciuni, cântece religioase și mese comunitare organizate în jurul sinagogilor și caselor din Uman. Este unul dintre cele mai mari pelerinaje evreiești din lume.
Pe parcursul celor două zile de Roș Hașana, hasidicii se roagă la mormântul rabinului Nachman și participă la slujbe colective, ceremonii și ritualuri de purificare spirituală. Atmosfera este foarte intensă: rugăciuni, cântări, dansuri tradiționale, lecții de Tora, dar și momente de introspecție.
Deoarece Ucraina nu are suficiente zboruri directe din Israel sau din alte țări pentru a face față cererii, aeroporturi din România – Iași, Suceava, Bacău, București, Cluj – devin puncte-cheie de intrare. De aici, pelerinii continuă drumul cu autocare sau microbuze până la Uman. În 2024, de exemplu, peste 25.000 de pelerini au tranzitat România.
Chiar și pe timp de război în Ucraina, pelerinajul continuă, cu sprijinul autorităților ucrainene și al celor din țările de tranzit. Se aplică însă măsuri stricte de securitate și verificări suplimentare, iar aeroporturile românești trebuie să gestioneze fluxuri mari de pasageri într-un timp foarte scurt.