Senatorul Vlăescu Virgiliu Gheorghe a adresat o interpelare Ministrului Justiției, Radu Marinescu, privind modul în care România gestionează mandatele de supraveghere pe siguranță națională și impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
În documentul transmis, senatorul atrage atenția că între 2023 și august 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis 8.603 de mandate de supraveghere, fără ca vreunul să fie respins. Vlăescu susține că lipsa unui control efectiv ridică întrebări serioase cu privire la respectarea articolelor 7, 8 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care protejează viața privată, confidențialitatea datelor și accesul la justiție.
El arată că mandatele au fost folosite în spețe care nu intrau în sfera infracțiunilor ce justifică supravegherea pe siguranță națională, iar durata autorizărilor, care poate ajunge până la doi ani, adaugă un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor. De asemenea, procedurile de declasificare a încheierilor de autorizare nu permit verificarea completă a legalității interceptărilor de către persoanele vizate, ceea ce afectează dreptul la un proces echitabil.
Senatorul Vlăescu citează decizii ale Curții Constituționale și ale Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și concluziile Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Maximillian Schrems, care evidențiază caracterul disproporționat și intruziv al supravegherii în masă și necesitatea unor mecanisme clare de control și de protecție a cetățenilor.
Interpelarea ridică problema transparenței și a responsabilității autorităților, subliniind că supravegherea nu mai vizează doar secretele de stat sau de afaceri, ci comunicațiile private ale cetățenilor, ceea ce impune revizuirea urgentă a cadrului legal. Senatorul solicită guvernului să propună măsuri legislative care să armonizeze necesitățile de securitate cu drepturile fundamentale, să limiteze supravegherea disproporționată și să garanteze accesul la justiție pentru cei supravegheați.
Acțiunea vine pe fondul dezvăluirilor internaționale privind supravegherea masivă și al solicitărilor Parlamentului European de a crea mecanisme solide de protecție a vieții private și a datelor personale, în acord cu standardele europene privind drepturile fundamentale.