Senatorul Ioan Stan a prezentat într-o ședință a Senatului punctul său de vedere privind proiectul prin care Guvernul Bolojan a decis majorarea impozitelor pentru locuințe, autoturisme, câștiguri la bursă și din criptomonede. Proiectul face parte din pachetul pentru care executivul și-a asumat răspunderea pe 1 septembrie 2025.
Parlamentul a votat acest proiect pe 18 noiembrie. Au fost 253 de voturi pentru, 128 împotrivă și 3 abțineri. Curtea Constituțională va analiza legea pe 10 decembrie 2025.
Proiectul prevede creșterea valorilor impozabile din Codul fiscal. Această măsură ar urma să ducă la o majorare medie de aproximativ 80 la sută a impozitului pe locuințe. Impozitarea auto va urma principiul poluatorul plătește. Documentul mai introduce o nouă regulă pentru SRL-urile cu cifra de afaceri netă de peste 400.000 mii lei. Acestea vor avea cerințe suplimentare privind capitalul social. Pentru veniturile din activități independente, baza de calcul a CASS va crește la 72 de salarii minime brute.
„Curtea Constituțională a anunțat că se va pronunța asupra proiectului de lege pe 10 decembrie 2025. Prevederile proiectului se referă la o majorare tranzitorie a valorilor impozabile din Codul fiscal, care ar urma să ducă la o creștere medie a impozitelor pe locuințe de aproximativ 80%. Impozitarea autoturismelor va fi făcută pe principiul «poluatorul plătește». Pachetul fiscal mai introduce, de asemenea, modificări privind capitalul social pentru SRL-urile cu cifra de afaceri netă de peste 400.000 mii lei și crește baza de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pentru veniturile din activități independente. Toate bune și frumoase, în așteptarea verdictului Curții, pornită hotărât să lămurească problema separării puterilor în stat. Eu însă am fost curios să aflu părerea celor care, dacă legea va fi promulgată, vor trebui s-o pună în practică, adică a primarilor. Sigur că părerile sunt împărțite și e bine că este așa. Unii primari sunt de părerea că gradul de neîncasare va crește, nu numai pentru că și în prezent sunt probleme la acest capitol, ci mai ales pentru că banii nu rămân în comunitate spre a fi folosiți pentru îmbunătățirea condițiilor de viață, a serviciilor și pentru susținerea investițiilor. Alți primari se alătură părerii că, dacă vrem să trăim ca în Germania sau în Elveția, pentru absolut tot ce presupune civilizația occidentală trebuie să plătim costurile aferente.
Personal, le dau dreptate și unora, și altora. Problema capătă însă accente neplăcute ca urmare a intenției, comunicate informal, a premierului că mare parte a fondurilor suplimentare obținute din aceste majorări să rămână la bugetul de stat. Informarea de care vorbesc a fost făcută la Adunarea Generală a Asociațiilor Municipiilor din România, iar premierul a mers până la a enunța scenariul în care întregul surplus ar fi reținut de stat.
Formularea «România nu mai poate să transfere către administrațiile locale sumele pe care le-a transferat până acum», lansată în acest context, se va traduce, de fapt, prin «taxați mai mult cu cca 80% și predați integral la buget». Afirmația că, în calculele făcute pentru deficitele viitoare ale României, s-a plecat de la ipoteza că aceste sume suplimentare sunt luate în considerare integral, iar transferurile de la bugetul central se reduc corespunzător, a întărit intențiile premierului. Intenții care situează edilii municipiilor între ciocan și nicovală: pe de o parte, creșterea taxelor pe proprietate va trebui explicată cetățenilor care se confruntă deja cu scumpii în lanț; pe de altă parte, dacă banii nu rămân în comunitate, ci sunt compensați prin tăierea altor sume de la bugetul de stat, primăriile nu vor avea resurse suplimentare pentru investiții sau pentru acoperirea costurilor în creștere. Aș fi considerat firesc ca, urmare a celor ce îi așteaptă pe primari, să fi aflat și noi câți bani vor inunda bugetul de stat pe astfel de previziuni. Sau vindem iar pielea ursului din pădure?!”, a transmis senatorul PSD de Suceava, Ioan Stan.