Există momente în care cuvintele par prea mici pentru a cuprinde o durere atât de mare, iar pe holurile Colegiului Național „Dragoș Vodă” din Câmpulung Moldovenesc, tăcerea de astăzi e mai grea ca niciodată. Vestea că o elevă de clasa a XII-a, Crina, a plecat definitiv dintre ei a lăsat în urmă o comunitate înmărmurită, care încă mai speră, parcă, într-o întoarcere imposibilă.
Mesajul transmis de George Loba, avocatul elevilor, nu este doar o declarație oficială, ci un plâns colectiv așezat pe hârtie. Este vocea unor tineri care, în loc să numere zilele până la banchet, numără acum firele de trandafiri albi așezate lângă fotografia colegei lor.
„Noi îți cântăm, cerul te plânge, dar tu, Crina? Tu te mai întorci la noi?
Te-au vizitat toți, și ieri, și astăzi, însă nu ai mai zâmbit nimănui de data aceasta. Nu ți-a mai putut auzi nimeni glasul. Se aud doar țipete din sufletele fiecăruia dintre cei care am încercat să te mai salvăm. Suntem înmărmuriți de durere și poate că începem să realizăm cât de puțin prețuim, unii dintre noi, viața, care este atât de frumoasă așa cum este ea…
Se plânge peste tot, Crina! Doar un glas de-al tău ar mai putea domoli din durerea pe care ai lăsat-o în urmă. Și ce folos au toate? Ești atât de admirată de toți în fotografia pentru panoul de absolvire a liceului, doar laude primești de la toți, să știi! Așa a fost mereu. Toți te-au apreciat, chiar dacă nu mereu ai simțit asta. Îți mai spun că, din fiecare loc, se aude câte o voce spunând: «Nu îmi vine să cred…». Și se plânge, și se plânge… parcă tot mai mult. Ai coșuri și buchete de trandafiri albi peste tot lângă tine.
Ești înconjurată de toți apropiații tăi, te strigă toată lumea. Toți povestesc despre tine, dar tu nu mai poți povesti cu noi despre viață și viitor…
Rămâi în amintirea întregului colegiu, Crinuța!”, a transmis George Loba, avocatul elevilor Colegiul Național „Dragoș Vodă” Câmpulung Moldovenesc.