Institutul pentru Orașe Vizionare a publicat a doua ediție a CITY INDEX, un barometru care măsoară 51 de indicatori în toate cele 41 de municipii reședință de județ din România. Suceava iese pe locul 11, cu 42,6 puncte — aceeași poziție ca anul trecut. Cifra pare modestă. Contextul o transformă în ceva mult mai interesant.
Al doilea oraș al Moldovei. Al doilea din țară sub 100.000 de locuitori.
Cu 84.322 de locuitori, Suceava devansează municipii de două ori mai mari: Bacăul (locul 23), Galațiul (26), Ploieștiul (29). În Moldova, singurul oraș care stă mai bine este Iașiul, de peste trei ori mai populat. Față de vecinul cel mai apropiat ca dimensiune, Botoșaniul, distanța este de 21 de poziții.
Media orașelor din clusterul 60.000–100.000 de locuitori este de 36,15 puncte. Suceava e cu 6,5 peste. Singurul oraș mic din România care performează mai bine este Alba Iulia.
Și tot Alba Iulia explică cel mai bine ce îi lipsește Sucevei.
Un oraș cu două fețe
Suceava e pe locul 10 la Vibrație — viață culturală, tineri, studenți, turism. E pe locul 13 la Calitate — educație, mediu, servicii. Și e pe locul 32 din 41 la Prosperitate.
Douăzeci și două de poziții diferență între cel mai bun și cel mai slab pilon. Este cel mai mare dezechilibru intern dintre primele 15 orașe ale clasamentului. Alba Iulia are 7 / 6 / 12. Brașovul, 4 / 10 / 4. Târgu Mureșul, 12 / 15 / 6. Suceava are 13 / 32 / 10.
Altfel spus: Suceava e un oraș în care se trăiește bine, se învață bine și se vine cu plăcere — dar în care se câștigă greu.
Paradoxul turistic: hoteluri pline, orașul gol
Cea mai elocventă cifră din tot raportul: Suceava e pe locul 4 național la gradul de ocupare turistică și pe locul 33 la durata medie de ședere.
Camerele sunt pline. Oaspeții pleacă a doua zi.
Este definiția statistică a unei destinații de tranzit. Suceava funcționează astăzi ca poartă de intrare în Bucovina — mănăstirile, satele, peisajul sunt în altă parte, iar orașul rămâne locul unde se doarme o noapte. Aceeași problemă o are Alba Iulia, care a găsit în raport o formulare exactă: miza este trecerea „de la tranzit la destinație”.
Raportul oferă și soluția testată: Sibiul și-a crescut înnoptările din noiembrie–decembrie cu peste 280% doar prin târgul de Crăciun. Sezonalitatea se rezolvă cu evenimente, nu cu pliante.
Ce are Suceava și nu folosește
Aeroportul. Locul 3 național la conectivitate aeriană — un atu rar pentru un oraș de 84.000 de locuitori, pe care puține municipii mari îl au. Bacăul a urcat în clasament, printre altele, prin dublarea traficului aerian față de 2023. La Suceava, conectivitatea încă nu se traduce în nopți petrecute în oraș sau în cifră de afaceri.
Tinerii. Locul 3 național la ponderea elevilor și studenților. Suceava e unul dintre cele patru municipii medii din România aflate în top 10 la calitatea învățământului preuniversitar, alături de Alba Iulia, Bacău și Pitești. Orașul formează capital uman de calitate — întrebarea este pentru cine.
Statutul de oraș neutru climatic. Suceava e unul dintre doar trei municipii din România incluse direct în misiunea europeană „100 de orașe neutre climatic”, alături de Cluj-Napoca și Sectorul 2 al Capitalei, cu ținta 2030. Celelalte zece orașe românești din program au termen 2035. Raportul citează explicit Suceava pentru strategia de decarbonizare bazată pe energie regenerabilă, termoficare verde și producție locală de hidrogen. E cel mai mic oraș din grupul de elită — și, comunicațional, cel mai discret.
Ce lipsește
Locul 35 la parcuri, într-un oraș care se prezintă ca poarta Bucovinei. Locul 31 la traficul urban. Și, mai ales, acel loc 32 la prosperitate — cel mai slab scor economic dintre toate orașele din primele 15 poziții ale țării.
Concluzia
CITY INDEX plasează Suceava în plutonul locurilor 11–20, zona în care raportul constată cea mai mare mobilitate din tot clasamentul: „cursa este deschisă și se joacă proiect cu proiect”. Între locul 10 și locul 11 există însă o barieră reală, de aproximativ 4 puncte. Suceava e la 4,3 de Târgu Mureș.
Vestea proastă e că acele puncte nu se mai pot câștiga din turism, educație sau imagine — acolo orașul e deja aproape de plafonul dimensiunii sale. Vestea bună e că problema e identificată cu precizie chirurgicală: firme, investiții, locuri de muncă bine plătite.
Suceava a demonstrat că poate fi un oraș atractiv. Următorul deceniu va arăta dacă poate deveni și unul prosper — pentru că, deocamdată, formează oameni pe care nu are cu ce să-i țină acasă.