Rezultatele modeste ale elevilor români la evaluările internaționale PISA nu își au originea doar în lipsa cadrelor didactice calificate, ci într-o ruptură între modul în care se predă la clasă și cerințele lumii moderne. Declarația a fost făcută miercuri, 9 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă, de purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Suceava, prof. Gabriela Cazac, care a subliniat că aceasta este părerea ei personală, nu cea a instituției.
Reprezentanta Inspectoratului a subliniat că prăpastia dintre sistemul românesc și cel internațional apare din cauza modului rigid în care sunt formulate cerințele la orele de curs, în comparație cu aplicațiile practice evaluate prin PISA.
„Lipsa cadrelor calificate este doar un element dintr-un angrenaj defect. Poți să ai profesori supracalificați, dar problema este alta: elevul care primește informația nu știe să o aplice. De aici vin și rezultatele PISA, care sunt extrem de slabe. Învățământul românesc rămâne, în continuare, prea teoretizat și mai puțin orientat spre aplicațiile practice”, a declarat prof. Gabriela Cazac.
Pentru a ilustra diferența de percepție și de abordare, purtătoarea de cuvânt a IȘJ Suceava a oferit un exemplu concret din propria sa disciplină de predare, arătând cum testele PISA evaluează înțelegerea funcțională a textului, în timp ce școala românească se oprește adesea la memorare și etichetare.
„La clasă, elevului i se poate cere să identifice metafora dintr-un text. El identifică metafora. PISA solicită însă altceva. De exemplu: ‘Ce a vrut să spună poetul?’, ‘Ce a vrut să transmită autorul?’, ‘Ce înțelegi de aici?’. Aici este diferența. Pot exista profesori calificați care să nu încline suficient spre această idee de ‘a învăța să faci’. Aici este marea discrepanță și cred că de aici pleacă totul”, a explicat prof. Cazac.
De ce eșuează elevii la testele PISA? Prof. Gabriela Cazac: „Predăm într-un fel și evaluăm în alt fel”:
Purtătoarea de cuvânt IȘJ a pus sub semnul întrebării însăși relevanța testărilor internaționale pentru un sistem național care refuză să își schimbe mecanismele de la o generație la alta, precizând totodată că afirmațiile sale reprezintă o poziție personală.
„Până la urmă, nici nu știu cât de relevante sunt testele PISA pentru învățământul românesc, care funcționează efectiv, de la un capăt la altul, într-un alt mod. Noi predăm într-un fel și evaluăm în alt fel. Aici mi se pare că este problema. Nu cred că ne așteptam ca România să fie foarte sus într-un clasament PISA, când avem în mare parte același sistem de învățământ de la un an la altul. Dar poate greșesc. Este o părere personală și nu reprezintă opinia instituției”, a adăugat cadrul didactic.
Deși modelul de predare rămâne principala barieră în calea performanței practice, asigurarea cadrelor didactice pregătite la catedră este o prioritate paralelă pentru IȘJ Suceava.
Pentru a combate deficitul de specialiști la disciplinele de bază și pentru a aduce tineri calificați în școlile din județ, conducerea Inspectoratului a inițiat o serie de discuții și parteneriate cu decanatele facultăților de profil din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV).