Primăria Suceava propune Consiliului Local o nouă rectificare a bugetului pe 2026, a doua în mai puțin de o lună, după cea aprobată pe 28 august. Proiectul, inițiat de primar prin referatul nr. 48315 din 22 septembrie, ridică întrebări despre prioritățile municipalității.
Mecanismul este următorul. Orașul a contractat un împrumut de 13,405 milioane de lei din Trezoreria Statului, în baza OUG nr. 35/2026, aprobat de Consiliul Local în iulie. Împrumutul este destinat cofinanțării și cheltuielilor neeligibile pentru patru proiecte europene: Parcul Șipote, reabilitarea parcurilor publice, Grădinița din Obcini și Curtea Domnească. Până acum, aceste costuri erau acoperite din bani proprii. Instrumentul este legal și gândit exact pentru acest scop, iar cele patru proiecte primesc în 2026 cu aproximativ 5 milioane de lei mai mult decât aveau prevăzut din bugetul local.
Împrumutul eliberează însă aproape 8,4 milioane de lei din bugetul orașului. Împreună cu alte venituri și cu banii rămași necheltuiți la salarii, suma totală redistribuită ajunge la 9,41 milioane de lei. Modul în care sunt împărțiți acești bani spune multe.
Doar 16% pentru investiții noi
Din cele 9,41 milioane de lei, doar 1,51 milioane ajung în programul de investiții. Cea mai mare parte, 1,09 milioane, este pentru zidul de sprijin de la viitoarea creșă de pe strada Paris. Mai sunt câteva racorduri de apă și un studiu de 326.700 de lei despre posibila concesionare a unor parcări în centru și lângă Piața Mare. Parcările propriu-zise rămân deocamdată pe hârtie.
Alte 1,9 milioane de lei merg pe strada Anastasie Crimca, dar sunt încadrate în buget la reparații curente, nu la investiții.
Cultele primesc mai mult decât toate investițiile noi
Cultele religioase primesc 2,055 milioane de lei, mai mult decât tot ce se alocă investițiilor noi. Finanțarea are bază legală în OG nr. 82/2001, însă nivelul sprijinului este decizia autorităților locale.
Direcția Domeniului Public primește 2,21 milioane de lei pentru demolarea de garaje, toaletarea arborilor, încălzirea și iluminatul parcărilor subterane și ornarea orașului de sărbători. Din această sumă, 1,78 milioane sunt trecute la „alte bunuri și servicii”, fără o defalcare pe activități. Separat, manifestările cultural-artistice de iarnă primesc încă 800.000 de lei.
Primăria mai alocă 400.000 de lei pentru cheltuielile de judecată la care a fost obligată prin sentințe.
Școlile primesc sub 3,5%
Unitățile de învățământ primesc în total 316.650 de lei, adică 3,4% din suma redistribuită. Banii acoperă două centrale termice pentru o grădiniță, un loc de joacă, reparații și un sistem audio-video. Alte câteva școli își mută bani între propriile capitole ca să cumpere table interactive sau un videoproiector.
- 149.650 de lei pentru modernizarea locului de joacă de la Grădinița „Sf. Ioan cel Nou”, arondată Liceului Teologic „Mitropolitul Dosoftei”;
- 65.000 de lei pentru Școala Gimnazială „Miron Costin”, pentru sistemul audio-video de la mansardă și pentru reparații;
- 52.000 de lei pentru Grădinița Obcini, în legătură cu extinderea Creșei nr. 1 pe strada Mircea Hrișcă;
- 50.000 de lei pentru două centrale termice la Grădinița „A.B.C.”.
Unde rămân banii eliberați
Banii transferați din secțiunea de funcționare spre cea de dezvoltare scad cu 6,5 milioane de lei. Scăderea se explică prin faptul că proiectele europene nu mai sunt plătite din bani proprii. Aceeași cifră arată însă că resursele eliberate rămân în zona cheltuielilor curente, în loc să fie redirecționate spre alte investiții.
Întrebarea pentru consilieri
Nimic din această rectificare nu este ilegal. Unele cheltuieli sunt obligatorii, cum ar fi sentințele, iar altele sunt necesare, cum ar fi strada Anastasie Crimca, creșele și centrul pentru persoane fără adăpost. Rămâne însă întrebarea de fond: dacă orașul se împrumută ca să-și elibereze bani proprii, de ce doar o șesime din acești bani ajunge la investiții noi?