Curtea de Apel București a făcut publică, miercuri, 7 octombrie, motivarea deciziei prin care a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale. Potrivit documentului, obținut de Gândul, majoritatea completului consideră că probele indică un risc concret ca acesta să se sustragă procesului penal.
Pe 29 septembrie, instanța a decis definitiv arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen. Cei doi sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-un dosar cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro. Arestarea preventivă este o măsură procesuală și nu reprezintă o constatare a vinovăției, subliniază chiar instanța.
Locuința „securizată” din Italia
Unul dintre argumentele centrale ale motivării este o discuție confidențială dintre Călin Georgescu și Ionel Rusen. Potrivit judecătorilor, Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să găsească în Italia o locuință „securizată”, aflată sub incidența legii italiene.
Instanța citează din aceeași conversație și o frază atribuită lui Georgescu, potrivit căreia cel mai important era ca nimeni să nu detecteze nimic.
Demersuri pentru azil politic
Judecătorii mai arată că, în mai 2025, Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului politic, pentru el și pentru persoane care îl susțin. În discuții ar fi fost invocate relații în Italia, inclusiv un fost procuror care ar fi putut sprijini procedura.
Pașaport „Order of Malta” și echipamente de bruiaj
La dosar se află și echipamente de bruiaj găsite în mașina folosită de Georgescu, precum și documente pe numele său cu mențiunile „Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”. Instanța notează că Ordinul Suveran Militar de Malta a transmis că Georgescu nu este membru al organizației și că nu a emis aceste documente.
Ce au concluzionat judecătorii
Apărarea a susținut că Georgescu voia doar să cumpere o locuință în Italia. Majoritatea completului a apreciat însă că elementele, privite împreună, depășesc această explicație.
Judecătorii au considerat că riscul de sustragere și de influențare a procesului este unul actual, invocând discuțiile despre plecarea din țară, căutarea unui stat care să acorde azil, identificarea locuinței, documentele de călătorie și contactele din străinătate. Instanța a mai apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică și că o măsură mai blândă nu ar fi suficientă.
O judecătoare a votat împotrivă
Decizia nu a fost luată în unanimitate. Judecătoarea Cristina Grecu a formulat opinie separată, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru arestarea preventivă. În opinia sa, intenția de a cumpăra o casă în Italia și găsirea echipamentelor de bruiaj nu dovedesc, singure, un risc concret de fugă.