Comuna Râșca și întreaga lume culturală din județul Suceava sunt în doliu. Profesorul și scriitorul Ioan Țicalo s-a stins din viață miercuri, 7 octombrie, la vârsta de 81 de ani, iar la scurt timp a murit și fiica sa, profesoara, poeta și criticul literar Mihaela Grădinariu, în vârstă de doar 56 de ani.
Tată și fiică, cei doi au fost dascăli și oameni de cultură care și-au legat întreaga viață de școala și de comunitatea din Râșca.
„Sunt oameni care rămân în viața noastră, chiar și atunci când nu mai sunt”
Primarul comunei Râșca, Ionuț Andreica, i-a adus un omagiu emoționant Mihaelei Grădinariu, cetățean de onoare al comunei:
„Sunt oameni care trec prin viața noastră și oameni care rămân în ea, chiar și atunci când nu mai sunt. Fire puternică, cu un caracter aparte, o voce, un om pe care știai că te poți baza. La orice oră. Pentru orice problemă. Profesor, poetă, scriitoare și critic literar, cetățean de onoare, om al bisericii și al comunității, om al satului românesc. A fost un om care a știut să unească școala cu biserica, literatura cu credința, satul cu cultura, tradiția cu prezentul. Și poate că aceasta este cea mai frumoasă moștenire: oamenii în care ați rămas. Să vă fie cerul lumină și veșnicia liniște!”, a transmis edilul.
Reprezentanții administrației locale au transmis condoleanțe familiei îndoliate, subliniind rolul pe care cele două generații de dascăli și cărturari l-au avut în educația, cultura și păstrarea tradițiilor comunității.
Ioan Țicalo, o viață dedicată școlii și literaturii din Râșca
Ioan Țicalo s-a născut pe 16 aprilie 1945, în localitatea Sinăuții de Jos, însă și-a dedicat întreaga carieră didactică și literară comunei Râșca. Absolvent de limba și literatura română, a debutat publicistic în 1990, în revista „România literară”, iar în 2002 a publicat volumul „În Poiana lui Ioan”.
A urmat o activitate literară bogată, cu numeroase volume de proză și eseu, răsplătită cu premii importante, printre care Premiul „Constantin Ciopraga” și Premiul „Opera Omnia”.
Mihaela Grădinariu, pe urmele tatălui
Născută la Fălticeni, pe 3 septembrie 1970, Mihaela Grădinariu a absolvit Colegiul Național „Nicu Gane” din Fălticeni, apoi Facultatea de Teologie Ortodoxă și Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În 2016 a obținut titlul de doctor în filologie, cu distincția „magna cum laude”, cu o teză despre scriitoarea Alice Botez.
Din 1994 a predat limba și literatura română la Școala Gimnazială Râșca, unde a fost și consilier educativ timp de 12 ani. A fost, de asemenea, metodist al Inspectoratului Școlar Județean Suceava și responsabil de cerc pedagogic în zona Fălticeni.
O voce importantă a literaturii sucevene
A debutat în 2012 în revista „Convorbiri literare” și a publicat șapte volume de poezie, între care „Biserica de cuvinte” (2012), „Aspida mireasă” (2015) și „Oglindă pentru spaimele luminii” (2020). „Biserica de cuvinte” a fost tradus și în limba germană.
A semnat peste 250 de prefețe, cronici literare și recenzii și a fost redactor la revistele „Cronica veche” și „Expres cultural” din Iași și „Bucovina literară” din Suceava. Era membră a Societății Scriitorilor Bucovineni și a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași.
Printre distincțiile primite se numără Premiul pentru debut „Traian Olteanu” al Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași, titlul de „Senior al Scrisului Bucovinean”, Premiul „Ioanid Romanescu” și Ordinul „Meritul Bucovinei”. A fost membră în juriul mai multor festivaluri naționale de poezie, inclusiv „Nicolae Labiș”, figurând și în comisia de jurizare a ediției din acest an.
Sufletul grupului „Flori de Măr”
Din 2001, Mihaela Grădinariu a coordonat grupul vocal bărbătesc „Flori de Măr” al Căminului Cultural Râșca. Sub îndrumarea sa, grupul a obținut numeroase premii naționale și internaționale, a colaborat cu Grigore Leșe și cu Institutul Cultural Român și a susținut concerte în Ungaria, Polonia, Elveția și Republica Moldova, fiind invitat și la Casa Regală a României.
Pentru întreaga sa activitate, Consiliul Local Râșca i-a acordat titlul de „Cetățean de onoare al comunei Râșca”.


