SURSE: Comasarea comunelor mici ar putea începe în acest an. Guvernul pregătește o OUG pentru reformă

Guvernul pregătește OUG pentru comasarea voluntară a comunelor mici, explică surse politice pentru Știrile ProTV. Locuitorii UAT-urilor vizate ar putea să aibă dreptul să decidă prin referendum dacă acceptă o astfel de măsură.

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care ar urma să fie adoptată până la finalul acestui an și care va crea cadrul legal pentru comasarea voluntară a comunelor cu un număr redus de locuitori. Actul normativ va permite demararea procedurilor de reorganizare, inclusiv organizarea referendumurilor locale prin care cetățenii vor putea decide dacă sunt de acord cu unirea localităților, transmit surse din PSD pentru Știrile ProTV.

Reforma vizează în primul rând comunele mici, însă pragul de populație de la care ar urma să se aplice comasarea nu a fost stabilit definitiv. În discuțiile privind reorganizarea administrativă au fost luate în calcul mai multe variante: localități cu mai puțin de 1.500, 2.500, 3.000 sau chiar 5.000 de locuitori, mai explică sursele politice.

Una dintre variantele analizate în prezent pornește de la pragul de 1.500 de locuitori. Potrivit datelor prezentate anterior de reprezentanții Guvernului, 429 de comune din România au o populație sub acest nivel și sunt considerate vulnerabile din punct de vedere financiar, întrucât nu reușesc să își acopere cheltuielile din venituri proprii și depind de transferurile de la bugetul de stat.

Ce stimulente ar putea primi primăriile care acceptă comasarea

La finalul lunii octombrie, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, s-a întâlnit cu reprezentanții Asociației Comunelor din România pentru a discuta despre stimulentele care ar putea fi acordate administrațiilor locale care acceptă voluntar comasarea.

„Am discutat despre soluţiile prin care putem încuraja asocierea şi comasarea voluntară a celor 429 de localităţi vizate. Am convenit să extindem grupul de lucru de la nivel central cu reprezentanţi ai conducerii ACoR, pentru a stabili stimulente concrete pentru comunele care aleg comasarea voluntară, dar şi măsuri de protecţie pentru angajaţii din administraţia locală”, a anunţat ministrul.

Printre facilitățile discutate anterior s-au numărat investiții și racordări gratuite la utilități, precum apă și gaze, pentru comunitățile care acceptă să intre voluntar în procesul de reorganizare.

Decizia nu ar urma să fie luată exclusiv de primari sau de consiliile locale. Localnicii vor fi consultați prin referendumuri, iar rezultatul acestora va stabili dacă o comună acceptă sau nu să se unească administrativ cu o altă localitate.

Între 15.000 și 18.000 de aleși locali ar putea dispărea din 2028

Reorganizarea administrației locale ar putea avea efecte importante asupra numărului de aleși locali. Europarlamentarul PSD Dragoș Benea a declarat recent că între 15.000 și 18.000 de persoane care ocupă în prezent funcții de primari, viceprimari sau consilieri locali ar putea să nu se mai regăsească în administrație începând din 2028.

Acesta a precizat că reducerea numărului de aleși locali ar genera economii prin diminuarea cheltuielilor de funcționare și mentenanță, însă o evaluare exactă presupune calcule suplimentare.

„Undeva între 15.000 şi 18.000 de aleşi locali, care s-ar putea să nu mai fie, din 2028 încolo, consilieri, primari, viceprimari. Sunt cheltuieli de funcţionare, cheltuieli de mentenanţă, care nu vor mai fi”, a explicat Dragoș Benea.

Europarlamentarul a admis că reforma va întâmpina rezistență inclusiv în interiorul partidelor politice, în condițiile în care toate formațiunile ar putea pierde reprezentanți în administrația locală. El a sugerat că PSD ar putea fi partidul cel mai afectat din acest punct de vedere.

Reforma administrativă ar urma să devină obligatorie din 2028

Comasarea voluntară ar reprezenta prima etapă a unui proces mai amplu de reorganizare administrativ-teritorială. Scenariul discutat la finalul lunii octombrie prevedea că localitățile care nu acceptă voluntar comasarea ar putea fi incluse ulterior într-o reformă obligatorie, cu aplicare din 2028.

Guvernul ar urma să își asume răspunderea în Parlament pentru reforma administrației locale, după parcurgerea etapei de comasare voluntară.

Planurile Executivului au provocat deja reacții critice din partea UDMR. Reprezentanții formațiunii au avertizat că reorganizarea ar putea afecta reprezentarea politică a comunităților maghiare și exercitarea drepturilor lingvistice ale minorităților naționale. De cealaltă parte, surse din PSD susțin că reorganizarea administrativă nu poate fi făcută diferențiat în funcție de structura etnică a populației din fiecare localitate.

România are în prezent 2.862 de comune, în cele 41 de județe. Actuala structură administrativ-teritorială datează, în mare parte, din reorganizarea din 1968, iar schimbarea ei a revenit periodic în discursul politic.

De-a lungul timpului, mai mulți lideri politici, printre care Liviu Dragnea și Marcel Ciolacu, au avansat proiecte de reorganizare administrativă, de la împărțirea țării în regiuni până la redesenarea granițelor județelor. Până în prezent, însă, niciunul dintre aceste proiecte nu a dus la o reformă de amploare, relatează știrileprotv.ro.