Anul 2024 se anunță unul de foc pentru partidele politice din România. Triplele alegeri – parlamentare, locale și prezidențiale – vor reprezenta testul suprem pentru o mulțime de partide și lideri politici. Dintre acestea, alegerile prezidențiale se anunță a fi unele dintre cele mai echilibrate din istoria post-decembristă a României. Klaus Iohannis se află la ultimul său mandat constituțional, prin urmare nici un candidat nu va mai avea avantajul celui care se află deja în funcție. În acest timp partidele încep să își scoată în față potențialii prezidențiabili.
PSD
Din 2000 Partidul Social-Democrat nu a mai reușit să trimită un președinte la Cotroceni. Ultimul, Ion Iliescu, a făcut-o în bună măsură, în urma unui masiv vot de blam dar contra-candidatului său de la vremea respectivă, Corneliu Vadim Tudor. De atunci, PSD a încercat în mod consecutiv să își trimită șefii de partid la Cotroceni, dar Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta și Viorica Dăncilă au eșuat toți pe rând. Dacă istoria poate fi un ghid, atunci șansele sunt ca și în 2024, PSD să atace prezidențialele cu liderul partidului, oricum s-ar numi acesta. De data aceasta, PSD are șanse ceva mai mari pentru că nu trebuie să mai învingă un președinte aflat în funcție, Mașinăria de vot a Social-Democraților este, după cum știm, una formidabilă, iar restul partidelor vor avea bătăi mari de cap în a o contracara.
În ultimele luni, în PSD s-au vehiculat mai multe nume de prezidențiabili, inclusiv cel al lui Mircea Geoană, un candidat din afara partidului. Dacă PSD va propune un astfel de candidat care să nu fie și șeful partidului, atunci vom asista la o rupere a tradiției din ultimii 30 de ani. Cert este că anul 2024 este unul important pentru PSD și social-democrații știu că au o șansă reală să cucerească fotoliul de la Cotroceni după mai bine de 20 de ani.
PNL
Liberalii au o misiune dificilă la alegerile prezidențiale din 2024. În primul rând ei vin din postura celor care au dat deja un președinte, pe Klaus Iohannis. Electoratul din România, așa cum se poate observa, acordă de multe ori votul outsiderilor în alegerile prezidențiale. A fost cazul lui Emil Constantinescu, Traian Băsescu și chiar al lui Klaus Iohannis. În al doilea rând, au sarcina identificării unui posibil prezidențiabil nu este una simplă. La precedentele alegeri, liberalii au îndeplinit mai degrabă o formalitate, susținându-l pe actualul președinte pentru al doilea mandat. Acum câmpul de luptă este drept și ambițiile unor liberali ar putea ieși la lumină. În primul rând, PNL poate încerca o strategie clasică, mergând în alegeri cu președintele partidului, indiferent de numele acestuia. Nicolae Ciucă ar putea fi o variantă. În ciuda controverselor, Nicolae Ciucă se bucură de o încredere masivă în rândul opiniei publice, așa cum arătau sondajele de anul acesta. Cariera sa militară constituie un avantaj în ochii electoratului și nu ar fi exclus să-l vedem pe actualul premier candidând în 2024. Pe de altă parte, mai există și varianta candidatului din teritoriu – un primar cu o imagine foarte bună, atât în rândurile comunității locale, cât și la nivel național. Aceasta a fost rețeta succesului pentru liberali în 2014, atunci când l-au nominalizat pe Klaus Iohannis, primarul Sibiului. Din acest punct de vedere, există cel puțin doi potențiali candidați în PNL – Emil Boc și Ilie Bolojan. În final, rămâne de văzut care va fi strategia PNL.
AUR, USR și UDMR
Cele trei partide care completează astăzi tabloul parlamentului din România au șanse minime în alegerile prezidențiale. Toate trei sunt partide mici, cu puțini lideri în teritoriu capabili să mobilizeze populația. AUR se bazează pe un lider charismatic, în persoana lui George Simion. Discursul populist al acestuia are șanse să mobilizeze o parte din electoratul frustrat pe actualele partide mainstream. Dar în lipsa unei mașinării electorale masive în teritoriu, AUR poate spera cel mult la un tur 2 în alegerile prezidențiale din 2024.
USR se află în cădere liberă în sondajele de opinie, iar lucrurile s-au agravat după plecarea lui Dacian Cioloș de la șefia partidului. Congresul prin care Cătălin Drulă a fost ales oficial președintele partidului a calmat prea puțin spiritele în partid. Măcinat de dezbinări și lupte intestine, USR merge spre alegerile din 2024 cu o intenție de vot de sub 10%. În aceste condiții, indiferent de numele prezidențiabilului propus (fie că va fi șeful partidului, fie că va fi un candidat din exterior), USR are șanse minimă să ajungă chiar și în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
În fine, UDMR va merge în alegerile prezidențiale din 2024 la fel ca în anii precedenți – cu președintele partidului care va face mai degrabă un exercițiu de imagine în fața comunității maghiare din România. UDMR știe că nu are nici o șansă în alegeri, dar prezidențialele reprezintă o bună oportunitate pentru mobilizarea electoratului maghiar și pentru efectuarea unui exercițiu de imagine al candidatului UDMR care în felul acesta își crește popularitatea. Cel mult, UDMR poate spera la un miraculos tur 2, deși lucrul acesta ar reprezenta probabil cea mai mare victorie a formațiunii în istoria sa post-decembristă.
În concluzie, bătălia principală la alegerile din 2024 pare a se da tot între PNL și PSD, așa cum a fost cazul în ultimii ani. În 2014, Iohannis l-a învins pe Victor Ponta, iar mai apoi, în 2019, același Klaus Iohannis a învins-o pe Viorica Dăncilă. Acum, social-democrații speră să schimbe locul cu liberalii și să trimită ei, de data aceasta, un președinte la Cotroceni, scrie psnews.ro.