- în anul 1715, încep domniile fanariote în Țara Românească prin instaurarea la domnie a lui Nicolae Mavrocordat. Domniile fanariote însemnau o prelungire a controlului exercitat de Poartă asupra Țărilor Române, dar cu autonomie internă sporită;
- în anul 1864 este promulgată „Legea instrucțiunii publice”, ce avea să stea la baza învățământului românesc modern. Se stabilesc trei grade de învățământ: primar, secundar și superior, din care „instrucțiunea primară este obligatorie și gratuită”;
- în anul 1867 a intrat în vigoare prima Convenție poștală a României, cea cu Rusia, conform căreia pe teritoriul României, serviciul de poștă urma să fie efectuat numai de către Poșta Română;
- în anul 1896 apare, la București, primul număr al revistei „Literatura și arta română. Idei, simțire și formă”, sub conducerea lui Nicolae Petrașcu;
- în anul 1932 se semnează „Pactul de neagresiune electorală”, între Partidul Național Țărănesc și Garda de Fier la care aderă ulterior gruparea liberală condusă de Gheorghe Brătianu („georgiștii”), Uniunea Agrară condusă de Constantin Argetoianu și Partidul Evreiesc din România;
- în anul 1940 încep, la Jilava, săpăturile pentru dezgroparea, în vederea reînhumării, a osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu și ale celorlalți legionari uciși împreună cu el.