Deputații AUR Suceava, Dorel Acatrinei și Florin Pușcașu, i-au adresat o interpelare ministrului Muncii și Protecției Sociale, Marius-Constantin Budăi, prin intermediul căreia îi solicită să elimine inechitățile și discrepanțele salariale din salarizarea sistemului bugetar.
Parlamentarii suceveni au precizat că tema salarizării personalului bugetar este una mereu actuală şi foarte complexă, iar iniţiativa „unificării” legislaţiei salarizării din sistemul public sub umbrelă unor principii este una destul de dificilă, întrucât cadrul normativ în materie are peste un milion de destinatari dar şi foarte multe instituţii care aplică dispoziţiile legale.
„În sectorul bugetar se identifică o serie de discrepanțe salariale, unele apărute în urma aplicării legislației anterioare privind salarizarea personalului bugetar, iar altele identificate după data apariției Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ca urmare a modificărilor legislative succesive ale legislaţiei, prin care unele categorii de personal au fost favorizate în raport cu celelalte categorii de personal din sectorul bugetar. Mai mult decât atât, o serie de discrepanțe au apărut și ca urmare a efectelor unor hotărâri judecătorești definitive, prin care au fost acordate anumite drepturi salariale pe legislația anterioară.
În ultimii ani au fost adoptate mai multe legi şi modificări la legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice. Acestea nu au adus o însă o salarizare unitară şi nici o simplificare a salarizării, dimpotrivă au creat discrepanţe şi mai mari între salariaţii bugetari, chiar şi în cadrul aceloraşi categorii profesionale. Explicaţia acestui fapt este simplă: legile respective nu s-au aplicat efectiv niciodată în ceea ce priveşte stabilirea salariilor, ci s-au aplicat doar dispoziţiile tranzitorii din cadrul acestora ori sunt cazuri când sunt aplicabile tot vechile legi de salarizare, cu unele ajustări instituite prin includerea unor sporuri şi adaosuri în baza salarială prin eliminarea lor ca elemente separate ale salariului.
Schimbarea concepţiei unui sistem de salarizare prin modificarea coeficienţilor de ierarhizare şi a valorilor de referinţă, ori după caz, prin stabilirea unor salarii nominale pentru personalul bugetar ori prin orice altă formă de salarizare, prin reaşezarea ierarhiei funcţiilor şi a salariilor, implică întotdeauna ajustări în plus sau în minus faţă de salariile în plată. De asemenea, Guvernul este pus în faţa respectării unor principii fundamentale, cum sunt: principiul nediscriminării, principiul stabilităţii raporturilor juridice, principiul neretroactivităţii legii noi (ultimele două traduse în această materie prin «teoria drepturilor câştigate»), principiul previzibilităţii normelor juridice care sunt esențiale într-un stat de drept.
În toate cazurile nu este normal să existe discrepanțe salariale mari între ministere sau chiar în cadrul aceluiași minister, cum nu este normal să existe discrepanțe salariale mari între autoritățile publice centrale și cele locale și chiar discrepanțe între salarizarea autoritățile publice locale.
În domeniu salarizării unitare există preocuparea că raportul între salariul minim pe economie și cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al președintelui României.
Considerăm că discrepanțele salariale trebuie ajustate la un raport de 1 la 8 prin majorarea salariilor mici și trebuie eliminate inechitățile dintre bugetarii din aceeași categorie profesională ori care fac aceeași muncă sau o muncă similară.Față de această situație solicităm să ne răspundeți la următoarea interpelare: Când veți elimina inechitățile și discrepanțele din domeniul salarizării sistemului bugetar?”, se arată în textul interpelării.