Deputatul Acatrinei, către Marcel Ciolacu: „Ce faceți concret pentru ca transportatorii români să nu mai fie amendați, dacă nu se întorc după opt săptămâni în România?”

Deputatul AUR de Suceava Dorel Acatrinei i-a adresat o interprlare premierului Marcel Ciolacu prin intermediul căreia i-a solicitat să oprească campania electorală pe bani publici și să se ocupe de treburile țării. De asemenea, Acatrinei îi solicită primului-ministru să spună ce face concret pentru ca să fie aplicată Decizia CJUE în România, iar transportatorii români să nu mai fie amendați pentru obligativitatea întoarcerii camioanelor acasă la fiecare 8 săptămâni.

Potrivit parlamentarului sucevean, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a anunțat că a anulat obligația din Pachetul Mobilitate ca vehiculele să se întoarcă la fiecare opt săptămâni la centrul operațional al companiei, această prevedere fiind una dintre cele mai criticate de către transportatorii români. CJUE spune că legiuitorul Uniunii nu a stabilit că dispunea de suficiente informații care să îi permită să evalueze proporționalitatea acestei măsuri, drept urmare a decis să o anuleze. Unele țări europene au introdus acțiuni în  anulare la Curtea de Justiție a Uniunii Europena împotriva Pachetului Mobilitate 2,  adoptat de legiuitorul Uniunii Europene, și anume Parlamentul și Consiliul,  în 2020.

Întoarcerea camioanelor în statul membru în care au primit autorizaţia, la fiecare opt săptămâni, urma să conducă, potrivit celor 9 state, la creșterea numărului de „curse goale” care, în schimb, va genera emisii suplimentare de CO2 din sectorul transporturi rutiere. „Operatorii de transport români sunt obligați să parcurgă 1.300 km în plus pentru a se conforma noilor reguli, în timp ce polonezii, slovacii și ungurii ar trebui să parcurgă jumătate din distanță sau chiar mai puțin. Revenirea la țara de origine la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică. Aceasta ar putea duce la 1.160 de tone de emisii de CO2/zi sau 418.000 tone CO2/an”, acuzau statele membre.

„Imediat după aprobarea Pachetului Mobilitate 1, un studiu KPMG, realizat în 2020, estima o reducere a veniturilor din transporturile internaționale de mărfuri pentru firmele românești cu 4,5 miliarde de euro și riscul de relocare a a afacerii. «Studiul KPMG evidențiază faptul că aplicarea măsurii întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni va conduce la o scădere cu 4,5 miliarde de euro a veniturilor din transportul internațional de marfă, estimând, totodată că, peste 50 % din transportatorii români care operează transporturi rutiere internaționale în UE, cross trade și cabotaj fie își vor întrerupe activitatea fie își vor muta centrul operațional în alte State Membre», România ocupă locul 8 ca piață de transport în UE și a treia poziție la operațiuni de transport rutier internațional de tip cross trade (10,5%) și cabotaj (8,2%).

Datele oficiale arată că Transportul rutier generează aproximativ 5% din PIB-ul României, fiind principalul contributor la exportul de servicii al țării, 22 de miliarde de euro în ultimii 4 ani. Sunt 36.000 de firme active în transporturi cu aproximativ 250.000 șoferi profesioniști.

Am arătat prin mai multe interpelări că intreprinzătorul român este dezavantajat pe piața europeană a serviciilor de transport internațional atât de Pachetele de Mobilitate 1 și 2 adoptate recent de organismele Uniunii Europene, cât și de lipsa facilităților Spațiului Schengen pentru România care întârzie nejustificat să se concretizeze dar și de impozitarea diurnelor lucrătorilor detașați să presteze această muncă în spațiul UE. 

Astfel, în următorii 2 ani, România va pierde peste 5% din PIB datorită migrării activității de transport rutier internațional, inclusiv a personalului direct implicat si a familiilor acestora. De asemenea, în aria largă a serviciilor, transportul rutier de mărfuri nu are concurent, înregistrând în primele cinci luni ale anului 2020 exporturi de 2,2 miliarde euro și importuri de 0,56 milioane euro, rezultând un sold pozitiv de 1,7 miliarde euro. Alte servicii de transport, în aceeași perioadă, au o pondere nesemnificativă, respectiv transportul aerian cu un deficit de 66 milioane euro, transportul feroviar cu un deficit de 4 milioane euro, transportul pe canale navigabile interne cu un excedent de 14 milioane de euro. Totodată, ponderea la exporturi a transportului rutier de mărfuri în total transport rutier este de aproximativ 80%, de aceea orice măsură care nu ar sprijini acest trend ar afecta negativ economia României.

Pachetele de mobilitate adoptate recent la nivelul Uniunii Europene au de asemenea un impact negativ asupra costurilor :

«Operatorii de transport români sunt obligați să parcurgă 1.300 km în plus pentru a se conforma noilor reguli, în timp ce polonezii, slovacii și ungurii ar trebui să parcurgă jumătate din distanță sau chiar mai puțin. Revenirea la țara de origine la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nici o justificare economică. Aceasta ar putea duce la 1.160 de tone de emisii de CO2/zi sau 418.000 tone CO2/an», scrie într-o analiză întocmită de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

Față de această situație vă  adresez următoarea interpelare: 

Ce faceți concret pentru ca de astăzi, să fie aplicată Decizia CJUE în România iar transportatorii români să nu mai fie amendați dacă nu se întorc după 8 săptămâni în România”, se arată în textul interpelării.