Deputatul AUR de Suceava Dorel Acatrinei i-a adresat o nouă interpelare premierului României, Marcel Ciolacu, prin intermediul căreia îi cere să precizeze câte generații de români vor plăti împrumuturile pe care Guvernul le face pentru plata pensiilor speciale și a clientelei de partid.
Parlamentarul sucevean a precizat că Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna noiembrie 2024, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,7 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 795 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Suma totală, de 6,495 miliarde de lei, este cu 95 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în octombrie 2024, de 6,405 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 7 noiembrie va fi organizată licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 400 milioane de lei, cu scadenţa în 27 octombrie 2025.
El a adăugat că, de asemenea, pe parcursul lunii noiembrie 2024, vor fi organizate licitaţii pentru nouă emisiuni de obligaţiuni , cu o valoare totală de 5,3 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (795 milioane de lei în total).
„Astfel, au fost programate licitaţii pentru trei emisiuni de obligaţiuni de câte 700 milioane lei, în 7 noiembrie, 18 noiembrie şi 21 noiembrie, pentru două emisiuni de 600 milioane lei, în 11 noiembrie şi 25 noiembrie, şi pentru patru emisiuni de câte 500 milioane lei, în 4 noiembrie, 14 noiembrie, 21 noiembrie şi 28 noiembrie.
Depășim media europeană la sumele date lunar pentru dobânzi la împrumuturile contractate de stat, iar asta înseamnă că 2% din PIB-ul României se duce pe dobânzi în timp ce 56% din datoria publică a României este în valută, expusă suplimentar riscului valutar al fluctuației de curs. Un sector bancar mai mic de cinci ori decât media europeană nu poate absorbi datorie de circa 52% din PIB. In afara de inflație, de bugetelor de venituri şi cheltuieli împovărate de costurile clientele politice și de partid, deficitul bugetar se confruntă cu o nouă constrângere, iar următorii ani vor fi definitorii. Este vorba de nivelul datoriei publice şi de costurile bugetului public cu dobânzile. Dobânzile pe care le plătește România pentru a se împrumuta în ultima perioadă au atins cote-record. Cu cât deficitul bugetar este mai mare, cu atât este mai probabil ca datoria publică a țării să continue să crească pentru a acoperi acel deficit.
România continuă să aibă unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Creșterea anuală a datoriei publice este direct proporțională cu avansul deficitului bugetar. Raportat la PIB, observăm că, în cea mai mare parte, banii împrumutați în fiecare an merg către acoperirea deficitului bugetar care în mare parte finanteaza consumul, risipa banului public, clientela de partid, pensiile speciale,etc.
Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: Cum au fost cheltuiti, în concret, pe capitole bugetare, banii împrumutați de Romania și in ce perioada vor fi restituite aceste împrumuturi, mai precis, câte generații de români vor munci pentru plata acestora?”, se arată în textul interpelării.