Deputatul AUR de Suceava Florin Pușcașu i-a adresat o nouă interpelare premierului Marcel Ciolacu, prin intermediul căreia îi solicită acestuia să precizeze dacă la data de 15 noiembrie 2024 va corela salariul minim cu un coș de bunuri și servicii la prețuri reale conform cu legislația adoptată de Parlamentul European la 14.09.2022.
„Nu stim dacă mai aveți timp de problemele țării întrucât ați fost extrem de prezent în campania electorală ce s-a încheiat recent. Poate că ar fi bine să știți că lipsa de competitivitatea a economiei UE este precizată într-un studiu a lui Mario Draghi(raportor) care precizează că prețul energiei în UE, excesiv de mare(de 2-3 ori mai mare decât în SUA) și politicile excesive de mediu(green deel exagerat) având în vedere că piața UE este 7% din piața globală, duc la o creștere foarte lentă a productivității Europei față de SUA. Aceasta din umă are un sector tehnologic mult mai puternic care se orientează către Cloud Computing(tehnologie care permite utilizarea resurselor informatice prin intermediul internetului fără a fi necesară instalarea acestora local) și Inteligență Artificială(IA). Astfel, pentru a dezvolta tehnologii digitale, cu un consum intensiv de energie, UE trebuie să coboare preţurile la electricitate. Asta ar necesita o extindere mai accelerată a surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea reţelelor electrice şi decuplarea preţurilor la energie din surse regenerabile de electricitatea produsă pe bază de combustibil fosili. Companiile europene ar trebui să îşi majoreze cheltuielie pentru cercetare şi inovare, care sunt în prezent la jumătate faţă de cheltuielile firmelor americane. Uniunea Europeană ar trebui să îşi dezvolte şi pieţele de capital pentru a permite sumelor economisite de cetăţenii europeni să finanţeze companii europene prin valori mobiliare precum obligaţiuni şi acţiuni. Cu alte cuvinte plusvaloarea europenă să rămână în Europa. Politicile de mediu excesivă afectează concurența între UE și celelalte țări. În acest context permisivitatea față de Ucraina la exportul cereralelor a afectat piața produselor agricole în întreaga UE.
În România, la toate aceste problematici de piață și de competitivitate ale UE, se adaugă costurile publice prea mari și corupția endemică care impun un sistem de impozitare mult prea mare(pentru companii și populație) pentru plata unor pensii speciale neconstituționale și finanțarea partidelor parlamentare de la bugetul de stat. Oamenii trebuie să știe că fiecare baner, afiș, pliant sau emisiune de campanie a fost plătită de ei în mod indirect prin permisivitatea legală ca subvenția lunară către partide să poată fi folosită în campania electorală din 2024.
Domnule Prim-Ministru, Guvernul mai are restanțe către cetățenii acestei țări prin faptul că în ultimii ani salariile și pensiile nu s-au majorat nici măcar cu rata inflației. Putem spune că Statul a luat de la cei săraci ca să trăiască mai bine politicienii și clientela politică.
Coșul minim de consum și salariul median sunt 2 indicatori pe care ar fi trebuit să-i utilizați în reducerea acestor decalaje. Se vede treaba că nu o faceți. Continuați cu indexări electorale fără nici o realitate cu coșul de consum al populației ca prag al sărăciei și cu nivelul de trai.
Salariul median constituie acea sumă în raport cu care o jumătate de populaţie are venituri mai mari iar altă jumătate are venituri mai mici decît suma indicată. Coșul minim de consum reprezintă pragul sărăciei, în România, prag de la care statul trebuie să intervină.
Guvernul a aprobat recent în ședința creșterea salariului minim pe economie, de la 3.300 de lei, la 3.700 de lei brut, ceea ce înseamnă un net de 2.363 de lei, întrucât a fost crescută și suma neimpozitată, la 300 de lei, de la 200 de lei în prezent. Măsura va intra în vigoare la 1 iulie și va avea un impact bugetar pozitiv de 2,312 miliarde de lei asupra veniturilor bugetare, anul acesta. Anul viitor, suma colectată suplimentar la buget din impozitele și contribuțiile aferente acestei creșteri va fi 5,55 miliarde de lei. Cheltuielile statului avansează cu aproape 553 de milioane de lei anul acesta și 1,326 miliarde în 2025, sumă reprezentând impozitele plătite în plus pentru bugetari – bani care vor fi compensați de contribuțiile și taxele venite din zona privată.
Anul 2024 este anul în care statele membre trebuie să finalizeze transpunerea Directivei UE privind salariul minim adecvat și să aplice normele, începând cu 15 noiembrie.
Ce prevede Directiva în privința salariului minim – raportarea la salariul mediu și la salariul median:
- Asigurarea unui salariu minim decent, ceea ce înseamnă, conform experților din domeniu, 50% din salariul mediu pe economie sau 60% din salariul median
- Stabilirea unui mecanism clar de indexare a salariului care să țină cont de productivitate, dar și de valoarea coșului de consum
Astfel, de la 1 iulie, salariul minim va reprezenta doar 43,5% din salariul mediu.
În ceea ce privește celelalte transpuneri ale Directivei, lucrurile sunt mult rămase în urmă.
Dublul prag de decență(raportarea la coșul minim de consum și raportarea la 50% din salariul mediu) influențează deja politicile privind salariul minim în întraga UE, oferind sindicatelor un argument suplimentar.
În România nimic despre coșul minim de consum , ca prag al sărăciei.
Parlamentul European a adoptat în data de 14.09.2022 o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE care impune calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim. Pensionarii au și ei dreptul la un „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca pensie minimă. Ar putea fi primul pas pentru un trai decent după o viață de muncă.
In Planul Național de Redresare și Reziliență( PNRR) este precizat un mecanism pentru stabilirea salariului minim în acord cu un coș minim de consum pentru un trai decent calculat pentru bunuri și servicii, la prețuri reale. Putem spune că România nu respectă ce a scris in PNRR cu consecința blocării fondurilor UE în viitorul apropiat.
Avocatul Poporului nominalizează propunerile legislative depuse de parlamentarii AUR pentru armonizarea cu legislația europeană și precizează că nu înțelege de ce nu se adoptă o astfel de legislație în România.Astfel, parlamentarii AUR au depus L198/2022 si L676/2022 care prevăd armonizarea salariului minim dar și armonizarea pensiei minime cu valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent prevăzut în anexa 1 a OUG 217 din 2000 care este exact norma adoptată recent Parlamentul European, respectiv calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim. Uniunea Europeană impune calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim. Pensionarii au și ei dreptul la un „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca pensie minimă. Coșul minim de consum reprezintă ”pragul sărăciei”.
Se impune, în mod firesc, ca suma ce rezultă din această armonizare cu legislația europeană privind calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” să fie suportată de la bugetul de stat cu sprijinul Uniunii Europene. Asa cum a fost convinsă Uniunea Europeană să suporte indemnizațiile privind trecerea românilor prin pandemiei tot așa se poate obține o indemnizație privind scoaterea românilor din sărăcie.
Pentru ca acest lucru să se întîmple trebuie să faceți 2 lucruri:
- Institutul Național de Statistică să calculeze, de îndată, valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, actualizat conform OUG 217/2000.
- Să corelați salariul minim și pensia minimă cu valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Care este data la care, în Romania, se va calcula cosul minim de consum pentru un trai decent conform Anexei 1 din OUG 217/2000? Veți corela, începând cu 15 noiembrie 2024, salariul minim și pensia minimă cu un cos de bunuri si servicii la prețuri reale în acord cu principiile hotărârii Parlamentului European din data de 14.09.2022?”, se arată în textul interpelării.