La lungul șir de proteste care sunt în desfășurare în această perioadă se vor adăuga și cele ale celor din industria lemnului.
Asociația Industriei de Prelucrare a Lemnului (Prolemn) anunță inițierea unor acțiuni de protest în lipsa unui dialog cu reprezentanții Guvernului și a unui plan de măsuri care să susțină depășirea crizei din industria lemnului. Industria lemnului din România traversează o criză profundă, reflectată în scăderea producției, închideri de capacități de producție și disponibilizări de forță de muncă, susțin reprezentanții Prolemn. Ei au transmis o listă de revendicări Guvernului și anunță că pe 8 februarie ies în stradă.
Conform INS, scăderea producției a fost în 2023 de 24% în industria lemnului și de 13% în industria mobilei, iar acest trend va continua și în 2024, în lipsa unui plan de măsuri adecvat. Industria este una competitivă, cu un aport direct și indus de 3,5% în PIB-ul României, cu un aport net pozitiv anual de 3,5 miliarde de euro în balanța comercială a țării, care susține în România 150.000 locuri de muncă, cea mare parte dintre acestea în comunitățile rurale. Reducerea artificială a volumului de lemn recoltat în România menține prețuri ridicate ale resursei de lemn, ceea ce afectează competitivitatea industriei lemnului din România, potrivit lui Cătălin Tobescu, președintele Prolemn.
Planul de luptă a fost făcut, se așteaptă răspunsul Guvernului
Manifestațiile de protest vor fi organizate în minimum 4 puncte din țară, cu minimum 200 de participanți în fiecare punct, fiind propuse: Bistrița, Maramureș, Brașov (pentru zona Brașov-Covasna), Lugoj (pentru zona Timiș- Caraș-Severin și Arad), o locație pentru zona Moldovei (fiind propuse zona Comănești-Roznov, Bacău sau Piatra-Neamț). Se vor constitui grupuri de inițiativă la nivelul fiecărui punct de protest, cu programarea desfășurării acestora începând cu data de 8 februarie. Revendicările vor fi depuse și la alte prefecturi în țară, acolo unde se vor constitui grupuri de inițiativă. Protestatarii cer angajarea Guvernului într-un dialog fundamentat cu Comisia Europeană pentru încadrarea României la risc scăzut privind defrișările și degradarea pădurii, conform metodologiei EUDR și adaptarea SUMAL ca sistem bază pentru certificarea provenienței legale la prima punere pe piață și furnizarea informațiilor minime necesare legate de proveniența geografică. De asemenea, reprezentanții industriei lemnului mai solicită eliminarea unor prevederi ambigue privind „pierderea provenienței legale”, eliminarea blocajelor care au condus la diminuarea recoltei de lemn și stabilirea ca obiectiv strategic punerea pe piață a unei recolte de lemn la nivelul posibilității date de amenajamentele silvice. În plus, Prolemn mai cere, printre altele, contractarea a 50-70% din volumul de lemn fasonat prin contracte-cadru pe loturi previzionate, pe baza istoricului de procesare al firmei din anul anterior.
Reprezentanții Prolemn cer integrarea în Planul Național Integrat Energie Climă – PNIESC și în strategia de dezvoltare industrială a României a unor capitole care să susțină o viziune de dezvoltare a industriei lemnului, având în vedere importanța sectorului pădure-industrii bazate pe lemn în bilanțul carbonului. Finanțarea sectorului din veniturile Administrației Fondului de Mediu cu minimum 300 de milioane de euro anual, relatează psnews.ro.