Noul Cod Silvic prevede, printre altele, accesul liber al persoanelor în păduri, dar și micșorarea pragului pentru confiscarea mijloacele de transport în cazul transporturilor ilegale. Legea descrie și noi infracțiuni: falsificarea datelor informatice și falsul în declarațiile informatice.
Noua lege aprobată de Camera Deputaților înființează Registrul Forestier Național pentru evidența exploatațiilor forestiere, în care vor fi incluși toți proprietarii de pădure din România iar accesul în pădurile României este liber şi nerestricționat. Camera Deputaților este for decizional, astfel că proiectul merge la promulgare.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat în plen, la prezentarea proiectului, că România este una dintre puţinele ţări din Europa cu păduri în care nu a călcat niciodată picior de om şi că România are 3,5 milioane de gospodării care n-ar supravieţui iarna fără lemn de foc.
„Scrie foarte clar în lege că accesul în pădurile României este liber şi nerestricţionat. În sfârşit, confiscăm dubiţele şi camioanele care transportă lemn fără acte. În sfârşit, eliminăm situaţiile de conflict de interese în rândul celor care lucrează ocolul silvic. Şi, în sfârşit, vom reuşi să împădurim terenurile care au fost despădurite şi abandonate de proprietari”, a mai spus Fechet.
Ce prevede noul Cod Silvic
Noul Cod Silvic micșorează pragul de la care pot fi confiscate vehicule care transportă lemne fără acte. Acest prag era de 10 metri cubi în vechiul Cod Silvic. În actualul Cod, limita e stabilită la 5 metri cubi, cu o marjă de 20%. Mai mult, dacă, cumulat, transporturile ilegale cu un vehicul depășesc 5 metri cubi, mijlocul de transport poate fi confiscat.
De asemenea, legea instituie conflictul de interese pentru silvicultori. Astfel, este interzis ca cineva să fie angajat la un Ocol Silvic şi, în același timp, să fie patron de firmă care exploatează masă lemnoasă sau să aibă rude apropiate cu firme în același domeniu de activitate.
Noul Cod Silvic introduce și prevederi legate de pădurile abandonate de proprietari. Astfel, terenurile de pe care pădurile au fost tăiate complet și apoi abandonate vor fi împădurite de stat și supravegheate chiar și fără acceptul proprietarului.
Legea mai prevede posibilitatea de a folosi tehnologia și inteligența artificială pentru supravegherea pădurilor și transporturilor de lemn.
Noua formă a Codului Silvic a atras criticile activiștilor
Una dintre obiecțiile majore aduse de activiștii de mediu este că, în lipsa unui cadastru extins al pădurilor, replantările nu se vor putea face la fel de ușor. Activiștii spun că numai 9% din suprafața împădurită din România este intabulată.
Lipsa cadastrului forestier favorizează, spun ei, și furturile de lemn.
În plus, există o prevedere în noul Cod Silvic care dăunează biodiversității. Conform noii legi, proprietarii pădurilor de până în 100 de hectare vor putea să-și alege scopul producției. Dacă vor declara, de exemplu, că vor să facă celuloză, pot tăia și pădure tânără, relatează românia.europaliberă.ro.
Alte prevederi ale noului Cod Silvic:
- tăierile „la ras” vor fi interzise în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, în parcurile naționale, parcurile naturale și în siturile Natura 2000;
- apar noi infracțiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică și falsul în declarațiile informatice se pedepsesc cu 1 până la 5 ani de închisoare.
- se dă dreptul proprietarului dreptul la soluții alternative de pază a pădurii: de la firme specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament. Paza pădurii este obligatorie;
- legea prevede stabilirea comunităților dependente critic de pădure cărora li se va acorda acces prioritar la resursele de lemn;
- apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști;
- toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Național Forestier.