Postul Paştelui începe pe data de 27 februarie şi durează 40 de zile, până la sărbătoarea Învierii Domnului, care are loc pe data de 16 aprilie 2023. Postul Paştelui este cel mai lung şi aspru post dintre toate.
Duminică, 26 februarie, este lăsatul secului de carne pentru Postul Paştelui, fiind ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri „de dulce”.
Postul Paştelui este cel mai lung şi aspru de ţinut post dintre toate. Spre deosebire de postul Crăciunului, care este mai permisiv cu privire la zilele cu dezlegare la peşte, postul Paştelui este mai aspru şi are doar două zile în care credincioşii pot mânca peşte.
Semnificația postului Paștelui
Postul Paştelui aminteşte, prin durata lui de 40 de zile, de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, atunci când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Creştinii ortodocşi, postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.
Postul Paştelui aminteşte și de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii Mântuitorului. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post amintește şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai.
Se observă repetarea numărului 40, care, din punct de vedere religios, are o semnificaţie aparte. Potopul lui Noe a durat 40 de zile şi 40 de nopţi.
De asemenea, profetul Iezechiel a stat culcat 40 de zile pentru cei 40 de ani de nelegiuiri ai poporului iudeu. Primii regi ai poporului ales, David, Solomon, au domnit tot 40 ani, dar şi alţi regi sau judecători drepţi, cum ar fi Otniel, Debora şi Barac, Ghedeon, Eli, Ioaş.
Când vor putea românii mânca pește în postul Paștelui?
Spre deosebire de Postul Crăciunului, care este mai permisiv din punct de vedere alimentar, postul Paştelui nu are foarte multe zile în care este permisă dezlegarea la peşte. Numărul de zile cu dezlegare la peşte pentru enoriaşi în Postul Paştelui este de doar două zile.
Astfel că, enoriaşii vor putea mânca peşte de Buna Vestire şi de sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, Floriile.
Credincioșii care nu sunt obligați să țină post
Biserica Ortodoxă Română a stabilit, printr-o decizie luată încă din anul 1956, o serie de categorii de persoane care nu trebuie să țină post.
Nu trebuie să țină post femeile însărcinate și cele care alăptează, dar nici copiii care sunt mai mici de șapte ani. De asemenea, scutiți de Postul Mare sunt și copiii care au între 7-12 ani, dar și credincioșii care au diverse afecțiuni medicale, indiferent de vârstă, scrie capital.ro.