După explozia cazurilor de gripă şi viroze în rândul elevilor, încep să se înmulţească rapid şi cazurile de infecţii bacteriene foarte contagioase. În şcoli şi grădiniţe sunt tot mai multe cazuri de scarlatină, o afecţiune care îi afectează în special pe cei mici, dar se poate transmite şi la adulţi.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică Suceava, Gabriela Budeanu, pe raza întregului județ, de la începutul anului, s-au identificat 62 cazuri de scarlatină, nefiind declarat niciun focar.
„Medicul de familie are un rol major în urmărirea şi dispensarizarea cazurilor izolate sau din focarele de angină streptococică/scarlatină. Acesta urmărește evoluţia simptomatologiei la 72 de ore după administrarea tratamentului, dacă pacientul a fost izolat la domiciliu și urmărește contacții familiali ai cazului de angină streptococică/scarlatină timp de 10 zile de la izolarea ultimului bolnav. De altfel, în cazul pacienţilor cu istoric personal, familial de reumatism articular acut şi cu exsudat pozitiv, se va efectua exsudat faringian tuturor contactilor familiali chiar dacă sunt simptomatici sau asimptomatici. Dacă un pacient are mai mult de 3 episoade simptomatice de angină streptococică în ultimele 3 luni, se va recolta exsudat faringian de la toţi contactii din familie. Toate persoanele care prezintă Steptococ de grup A în cultura vor fi tratate chiar dacă sunt sau nu simptomatici. Totodată, dacă într-o familie au fost mai mult de 3 cazuri de angină streptococică/ scarlatină în ultimele 3 luni, tuturor membrilor din familie li se va recolta exsudat faringian şi orice purtător va fi tratat. Dispensarizarea cazului constă în: examene clinice şi de laborator (examen de urină) săptămânale (în săptămânile 2, 3,4) şi examene clinice lunare în lunile 2 şi 3 de la debutul bolii. La 30 de zile de la debutul bolii se recomandă efectuarea ASLO, VSH şi fibrinemiei. Dacă investigaţiile de laborator sunt modificate, în vederea stabilirii conduitei terapeutice corecte, pacientul va fi trimis către secţia de boli infecţioase”, a precizat Gabriela Budeanu, purtătorul de cuvânt al DSP Suceava.
90% din cazurile de scarlatină apar la copiii sub 14 ani
Valul de viroze a umplut cu copii camerele de gardă ale spitalelor din întreaga ţară, experţii vorbind deja despre o epidemie de scarlatină în şcoli şi grădiniţe. Boala este specifică acelor copii cu vârste de la 5 și până la 14 ani, dar sunt situații când ea poate fi transmis şi la adulți.
Medicii explică explozia de cazuri de scarlatină din această primăvară prin faptul că, în timpul pandemiei de coronavirus, majoritatea copiilor din țară au avut puține contacte între ei, dat fiind că grădinițele și școlile au fost închise.
Instruirea s-a desfășurat în principal online şi, ca urmare, procesul natural de schimb de virusuri a fost întrerupt. Copiii s-au îmbolnăvit mult mai puțin în acea perioadă, mai afirmă medici, dar în același timp organimul lor „a uitat” cum să se apere.
De cealaltă parte, medicii specialişti în bolile infecțioase atrag atenţia asupra pericolul scarlatinei și îi sfătuiesc pe părinţi cum să recunoască boala, în condiţiile în care 90% dintre cazuri se înregistrează la copiii cu vârsta sub 14 ani. Boala se transmite prin aer şi nu există vaccin pentru ea.
Scarlatina este o boală bacteriană acută, care se caracterizează prin febră mare, erupții cutanate și dureri în gât. Agentul cauzal este streptococul beta-hemolitic. Este o boală destul de gravă care necesită tratament antibiotic adecvat și în timp util.
Părinții sunt sfătuiţi, dacă văd anumite semne, cum ar fi apariția unor bubițe roșii la nivelul pielii, iar copilul face febră și dacă are inflamație cu durere la nivelul gâtului, să meargă neapărat la medic și să nu administreze medicamente acasă.
În cazul scarlatinei, agentul care o transmite este o bacterie, nu un virus, astfel încât infecția are loc prin contact apropiat. Un pacient cu scarlatină trebuie izolat și trebuie să mănânce din vase şi cu tacâmuri separate. Acest lucru va ajuta la evitarea infectării altor membri ai familiei.
Principalele metode de prevenire sunt spălarea frecventă a mâinilor, ventilarea încăperilor și purtarea măștilor medicale de protecţie.
Cu un tratament la timp și în absența complicațiilor, pacientul se recuperează în aproximativ 14-15 zile. Dacă apare o nouă infecţie cu agentul patogen, probabilitatea unei boli grave este mult mai mică. De regulă, scarlatina este boălă pe care o persoană o face doar o dată în viață.