Moment fără precedent în istoria alegerilor din România. Cu doar patru zile înainte de al doilea tur de scrutin, preşedintele Klaus Iohannis a decis să declasifice documentele secrete de la serviciile speciale, care arată clar că turul intai al alegerilor prezidenţiale a fost influenţat de mii de atacuri cibernetice asupra instituţiilor statului. Mai exact, 85.000 de atacuri din 33 de ţări. Autoritatea Electorală Centrală şi Biroul Electoral Central au fost ţinta atacurilor ruse, iar TikTok a manipulat opinia publică printr-o reţea de conturi afiliate cu publicatia rusa Sputnik. Mai mult, campania electorală a cadidatului Călin Georgescu a fost finanţată cu milioane de euro.
SRI arată în document că au fost obţinute date care demonstrează o campanie de promovare agresivă, derulată cu ignorarea legislaţiei naţionale în ceea ce priveşte procesul electoral, dar şi exploatarea algoritmilor platformelor sociale precum TikTok, care a ajutat la creşterea popularităţii lui Călin Georgescu. 25.000 de conturi de TikTok au fost activate cu două săptămâni înainte de alegeri, pentru sprijinirea lui Georgescu. După publicarea documentului, candidatul a acordat un nou interviu, la Realitatea TV, în care a comentat acuzaţiile, însă fără să intre în detalii.
Analiza metrică a relevat o creştere abruptă în intervalul 13-26.11.2024, ajungand pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare a conţinutului video asociat mai multor hashtag-uri utilizate în campania electorală a lui Călin Georgescu. Explozia numărului de vizualizări, de ordinul sutelor de milioane, fiind înregistrată ulterior datei de 25.11.2024. Materialele video în cauză au fost postate pe platforme multiple (TikTok, lnstagram şi Facebook), generând între 1.000 şi 500.000 de vizualizări per video – Serviciul Român de Informaţii.
Cum a crescut Călin Georgescu pe TikTok
- Campanie de promovare foarte bine organizată
- Tratament preferenţiale la nivelul platformei TikTok – conţinutul nu a fost marcat ca aparţinând unui candidat, aspect ce a favorizat diseminarea în masă, videoclipurile nu au fost asociate oficial cu campania electorală
- Vizibilitatea a crescut preferenţial în raport cu ceilalţi candidaţi ale căror postări au fost filtrate masiv – Serviciul Român de Informaţii
Donaţii pe TikTok de peste 1 milion de euro
Campania a avut costuri uriaşe. Doar de pe contul utilizatorului Bogdna Peşchir au venit donaţii de un milion de euro. Informaţiile contrazic declaraţiile lui Georgescu, care a declarat zero lei cheltuieli de campanie. Cunoscut în mediul online sub pseudonimul „BOGPR”, Bogdan Peşchir este un om de afaceri din Brașov, proprietar al mai multor firme de IT.
SRI a remarcat că are un stil de viaţă mult prea opulent comparativ cu veniturile pe care le obţine prin firma sa. Acesta a lucrat pentru un anume Gabriel Prodănescu, care are cetăţenie sud-africană şi este asociat cu minarea criptomonedelor. Iar una dintre metodele de atragere a influencerilor români pentru promovarea lui Călin Georgescu a fost contactarea pe e-mail a acestora de către o agenţie cu sediul în Africa de Sud, relatează observatornews.ro.
Cu cât erau plătiţi influencerii:
Mai mult, influencerii sunt remuneraţi pentru o astfel de campanie în funcţie de numărul de urmăritori, în cazul de faţă având ca bază de calcul aproximativ 400 de lei pentru 20.000 de followers, oferta de colaborare fiind disponibilă pentru accesare trei zile – MAI.
Călin Georgescu, candidat independent la preşedinţia României:
– Principala sursă de finanţare a campaniei dumneavoastră care este?
– Zero, financiar. Zero. Nu există aşa ceva. Toată echipa mea este formată doar din voluntari, strict din voluntari.
Aşa zişii voluntari erau coordonaţi cu ajutorul unui canal de Telegram, afiliat site-ului rusesc SPUTNIK. Postacii primeau indicaţii cu ce mesaje trebuie postate şi ce cuvinte cheie să folosească. Utilizatorii erau români sau din Republica Molodva.
TikTok a mai comunicat că a identificat o potenţială reţea de conturi implicate în acţiuni de manipulare a opiniei publice în context electoral, precum şi o reţea de conturi afiliate cu publicaţia rusă Sputnik care a vizat utilizatorii din România şi Republica Moldova – SRI.
Iulian Fota, fost consilier prezidenţial, expert în securitatea naţională: Uitaţi-vă ce cloacă sulfuroasă şi termenul nu cred că este prea dur, este în spatele acestui candidat: interlopi, legionari, oameni cu convingeri extremiste, cu convingeri nedemocratice, ameninţări.
Călin Georgescu, candidat independent la preşedinţia României: Am fost acuzat pe de altă parte că mă sprijină puşcăriaşi, interlopi, romi. Domnule, foarte bine. Ei nu sunt oameni? Care este problema? Sunt onorat pe acest lucru.
Iulian Fota, fost consilier prezidenţial, expert în securitatea naţională: Avem două incalcari a legii, una mai complicată şi mai importantă ca cealaltă. Avem o acuzaţie de fraudă. Toţi l-am auzit pe Călin Georgescu când s-a lăudat că nu a cheltuit nimic şi uitaţi-vă că găsim milioane. Dincolo de frauda incepe sa se contureze o posibila acuzatie de tradare si cred ca atunci lucrurile in Romania ajung la paroxism.
Direcția de Protecție Internă a Ministerului de Interne a mai remarcat influenţa rusă în campania informaţională „Echilibru şi Verticalitate”, care este unu la unu cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Rusia în Ucraina, tot prin intermediul micro-influencerilor şi iniţiată tot pe Telegram. Ucrainenii erau plătiţi cu 17 dolari pentru fiecare material, în timp ce românii cu minimum 20 de mii de urmăritori primeau 390 de lei. Elena Lasconi a acordat şi ea un interviu postului Digi24, imediat după apariţia documentului, relatează observatornews.ro.
Elena Lasconi, candidată la prezidenţiale: Aceasta a fost metoda Rusiei, înainte de a intra cu trupe pe teritoriul Ucrainei. Bine că s-a desecretizat, dar ar fi trebuit să se întâmple mai devreme. Poate chiar mai devreme de turul 1. Eu cred că românii trebuie să decidă, duminică, prin vot dacă vor să facă cadou România Rusiei, sau dacă vrem să mai muncim în ţările din UE.
AEP și BEC, atacate de ruși
Documentele mai menţionează peste 85.000 de atacuri cibernetice din 33 de ţări date în perioada campaniei asupra site-urilor guvernamentale. Inclusiv Autoriteatea Permanentă Electorală şi Biroul Electoral Central. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunțat că analizează „elementele de natură să determine declanşarea unei investigaţii penale”.
Totodată, precizăm că în noul context, al desecretizării documentelor care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT, PÎCCJ analizează în acest moment elementele de natură să determine declanșarea unei investigații penale, infracțiunile față de care se vor face cercetări și structura de parchet competentă – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Augustin Zegrean, fost judecător CCR: Curtea nu se poate autosesiza decât în situaţia în care există o lege de revizuire a Constituţiei aprobată de Parlament şi nu a trecut pe la ea, atât. Atunci se poate autosesiza din oficiu. Trebuie sesizată, pentru că altfel nu se poate pronunţa. Sesizarea se poate face şi după turul doi, pentru că şi după turul doi, Curtea va fi sesizată de BEC pentru validarea alegerilor. Curtea obligatoriu trebuie să valideze sau să invalideze alegerile finale.
SUA, îngrijorare după raportul CSAT
Documentul desecretizat de Klaus Iohannis a ajuns şi în America. Reprezentanţii Departamentului de Stat al SUA se declară îngrijoraţi cu privire la implicarea Rusiei în activităţi cibernetice maligne, menite să influenţeze integritatea procesului electoral românesc.
Am urmărit îndeaproape alegerile din România. Este alegerea poporului român pe cine votează, iar Statele Unite nu intervin în acest proces. Suntem îngrijoraţi de raportul CSAT. Progresele cu greu câştigate de România pentru a se alătura comunităţii transatlantice nu pot fi date înapoi de actori străini care încearcă să îndepărteze politica externă a României de alianţele sale occidentale – purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
Inclusiv în presa internaţională s-a vorbit despre desecretizarea documentelor CSAT.
BBC titrează: România, afectată de o campanie majoră de influenţare a alegerilor, pe fondul atacurilor cibernetice ruseşti.
Prezidenţialele din România, subiect de amuzament în Rusia
Alegerile prezidenţiale au fost chiar subiect de amuzament în Rusia, când Vladimir Putin a ironizat decizia Curţii Constituţionale de renumărare a voturilor, relatează observatornews.ro.
Vladimir Putin, preşedintele Rusiei: În România sunt doi candidaţi. Un candidat nu a fost pe placul autorităţilor şi au decis să repete numărarea voturilor.