Ziua Națională Fără Tutun – 17 noiembrie 2022 este marcată, în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, în scopul sensibilizării populației României în ceea ce privește beneficiul renunțării la fumat.
Agenţia Naţională Antidrog (A.N.A.) se alătură campaniei de marcare a acestei zile, prin activități derulate la nivel naţional și măsuri specifice menite să informeze și să tragă un semnal de alarmă cu privire la efectele nocive determinate de fumat în general.
În acest context, echipa Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Suceava din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog desfășoară, la nivel local, activități de informare, educare și conștientizare cu privire la riscurile de sănătate asociate fumatului, atât în rândul elevilor, cât şi al comunităţilor locale.
Dacă săptămâna trecută, elevii Școlii Gimnaziale Bosanci au realizat cu succes o expoziție de lucrări de grafică și pictură, prin care au exprimat mesaje elocvente anti-fumat (inclusiv fumatul pasiv), astăzi este rândul elevilor de gimnaziu de la Școala Jean Bart din municipiul Suceava, în calitate de beneficiari ai kit-ului informațional special pregătit cu acest prilej.
Printre subiectele ce fac obiectul dezbaterilor se numără efectele fumatului, factori de risc și factori de protecție, fenomenele de dependență și toleranță în cazul fumătorilor, necesitatea adoptării unui comportament asertiv și modalități de punere în practică a rezistenței la influențele negative ale anturajului.
La nivel naţional, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală (General Population Survey), realizat de Agenţia Naţională Antidrog, după alcool, fumatul ţigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României.
Media vârstei de debut este de 18,6 ani. Analiza vârstei medii de debut în consumul produselor din tutun indică faptul că aproape trei sferturi (71,1%) dintre respondenți au declarat că au fumat pentru prima dată înainte de a împlini vârsta de 20 ani, pentru 12,4% apariţia acestui comportament întâmplându-se înainte de împlinirea vârstei de 14 ani (12,4%).
Pentru a proba necesitatea unei intervenţii, cei care au fumat cel puţin o dată în viaţă au fost întrebaţi dacă au vorbit vreodată cu un cadru medical despre fumat şi despre consecinţele acestuia. Datele arată că 87,6% dintre aceştia au menţionat că nu au avut un astfel de dialog. Analiza răspunsurilor la această întrebare, în funcţie de mediul de rezidenţă al subiecţilor, arată o pondere mai mică pentru respondenţii din zona rurală (8,9% faţă 13,9%) de a solicita unui cadru medical informaţii referitoare la fumat și consecinţele asociate acestui comportament.