Proiectul strategic al Autostrăzii Moldovei (A7) se află într-un moment critic, Asociația Pro Infrastructura avertizând că ritmul actual de lucru pe loturile gestionate de firmele constructorului Dorinel Umbrărescu pune în pericol atragerea fondurilor nerambursabile din PNRR. Deși mobilizarea recentă indică peste 600 de muncitori și sute de utilaje pe șantierele dintre Trifești și Pașcani, stadiul fizic al lucrărilor pe secțiunea Bacău Nord – Pașcani stagnează la aproximativ 45%, o cifră alarmantă raportată la termenele limită renegociate.
Principala îngrijorare vizează pragul de 31 august 2026, dată până la care ar trebui deschisă circulația pe cei 96,3 kilometri dintre Adjud Nord și Roman Nord (Săbăoani) pentru a securiza finanțarea gratuită. Experții în infrastructură subliniază că, deși atingerea țintei este teoretic posibilă, aceasta ar necesita o mobilizare cvasi-militară în trei schimburi și un aflux masiv de fierari-betoniști sustrași de pe alte proiecte, precum A3 sau A0. Există însă temeri serioase că o astfel de accelerare forțată ar putea compromite calitatea lucrărilor, în special în ceea ce privește timpii tehnologici necesari pentru tasarea umpluturilor și turnarea straturilor de asfalt.
Analiza punctelor critice indică întârzieri majore la structurile de complexitate ridicată, care reprezintă adevăratele „noduri gordiene” ale proiectului. Printre acestea se numără un pasaj-mamut de 1,2 kilometri peste magistrala feroviară M500 în zona Cleja și un viaduct de 730 de metri la Nicolae Bălcescu, ambele aflate într-un stadiu incipient. Mai mult, un pasaj strategic la nord de Bacău, peste DN2 și calea ferată, este catalogat drept practic neînceput, în timp ce podul peste râul Moldova de pe Centura Roman se află abia la nivelul fundațiilor.
Această situație scoate la iveală limitele capacității de execuție ale grupului UMB, care a contractat porțiuni vaste din A7, confirmând avertismentele lansate de specialiști încă de acum trei ani. În contextul în care volumul de muncă rămâne impresionant, presiunea timpului transformă fiecare zi de șantier într-o cursă contra cronometru, miza fiind nu doar modernizarea Moldovei, ci și evitarea unei pierderi financiare colosale din bugetul european alocat României.