Anul în care România a avut cel mai mic număr de angajați: 2 din 10 lucrători din HoReCa și Construcții au rămas fără serviciu

Numărul de persoane angajate a scăzut pentru prima dată sub pragul de 4 milioane în 2021, continuând astfel trendul înregistrat în 2020, potrivit unui studiu termene.ro, citat de Agerpres.

Astfel, dacă în anul 2019, în România erau angajate 4,2 milioane de persoane (similar cu anul 2018), în 2020 numărul acestora s-a redus la 4,1 milioane de persoane, iar în 2021 a ajuns la aproximativ 3,811 milioane persoane. Deşi este vorba despre un fenomen generalizat, vizibil în toate industriile, HoReCa şi construcţiile au înregistrat cele mai mari scăderi, precizează realizatorii studiului.

„Companiile au fost forţate de criză să îşi eficientizeze activitatea, iar o parte a acestui proces a însemnat renunţarea la angajaţii consideraţi non-esenţiali. Oricât de cinic ar suna, este una dintre primele măsuri pe care o firmă trebuie să o ia în perioadele dificile, pentru a reuşi să supravieţuiască. În acelaşi timp, unii angajaţi au renunţat la posturile lor din România şi au ales să plece din ţară, în state în care salariile sunt mai mari, iar joburile mai stabile”, a declarat Adrian Dragomir, consultant de business şi fondator termene.ro.

Domeniul HoReCa a pierdut peste 21% dintre angajaţi, iar cel al construcţiilor 21,6%. Cele mai mici scăderi ale numărului de angajaţi, raportat la nivelul din 2020, sunt în agricultură – 4,55% – şi în comerţ – 7,22%.

Judeţul cu cea mai accentuată scădere a fost Timiş, care a pierdut peste 11% din angajaţi în 2021, pe când cele mai mici scăderi se înregistrează în Prahova, Argeş şi Sibiu.

Pe de altă parte, singurul judeţ în care a existat o creştere a numărului de angajaţi este Bacău unde anul trecut au fost cu 1% mai mulţi angajaţi comparativ cu 2020 (de la aproximativ 81.800 persoane, la 82.600 persoane).

Potrivit sursei citate, locurile de muncă pierdute în ultimii doi ani vor trebui recreate pentru că economia nu poate creşte cu deficit de personal. Pe termen scurt, cel mai probabil se va apela la mâna de lucru ieftină, provenită din ţări precum Nepal, Sri Lanka, iar pe termen lung evoluţia ratei şomajului va fi direct legată de evoluţia existentă la nivel macroeconomic, subliniază studiul.