Potrivit declarațiilor făcute de jurnalistul și analistul militar Tudor Curtifan, redactor-șef al publicației DefenseRomania, în cadrul unei intervenții la B1 TV, Federația Rusă folosește solicitări maximale la masa negocierilor pentru a prelungi conflictul din Ucraina, mizând pe oboseala societăților europene și pe schimbările politice anticipate în contextul alegerilor din 2027.
Analistul susține că poziția actuală a Kremlinului reflectă o strategie de amânare, prin care Moscova încearcă să câștige timp atât pe front, cât și pe plan geopolitic, vizând inclusiv state precum România prin operațiuni de tip hibrid.
Strategia negocierilor și solicitările maximale ale Moscovei
În analiza sa, Tudor Curtifan subliniază că situația de pe front se află într-un blocaj, iar ajungerea la un acord real ar presupune compromisuri din partea ambelor tabere. Cu toate acestea, el apreciază că cererile formulate de Rusia — printre care retragerea forțelor ucrainene din teritoriile pe care le mai controlează în Donbas și blocarea extinderii NATO — sunt menite să împiedice un acord imediat.
„Aceste solicitări maximale pe care Federația Rusă le pune pe masă nu fac decât să tragă de timp. Repet, eu am convingerea că la Kremlin, cineva și în speță Vladimir Putin, era sigur că poate în continuare să frângă reziliența Ucrainei în următoarea perioadă pe front”, a declarat Tudor Curtifan la B1 TV.
De asemenea, redactorul-șef DefenseRomania a amintit de documentele privind așa-zisele garanții de securitate cerute de Rusia în noiembrie 2021, prin care Moscova solicita revenirea la arhitectura de securitate din 1997 și un drept de veto asupra deciziilor Alianței Nord-Atlantice, precizând că o întoarcere la acele condiții este imposibilă.
Rolul Europei și miza alegerilor din 2027
Tudor Curtifan consideră că prezența Europei și a Ucrainei la masa deciziilor este esențială, arătând că statele europene au demonstrat capacitatea de a susține politic și militar Kievul, inclusiv prin achiziționarea de armament și muniție din Statele Unite.
Totuși, analistul avertizează că Moscova mizează pe scăderea sprijinului public din statele europene, pe efectele bombardamentelor asupra infrastructurii energetice ucrainene pe timpul iernii și pe rezultatele scrutinelor programate în 2027 în mai multe țări din Uniunea Europeană, precum Franța.
Riscurile de destabilizare hibridă pentru România
În acest context regional tensionat, Tudor Curtifan atrage atenția asupra vulnerabilităților la care sunt expuse statele europene, inclusiv România, în perspectiva viitoarelor cicluri electorale.
„Cred că ceea ce va încerca Federația Rusă e să destabilizeze din interior acest sprijin european acordat Ucrainei prin intensificarea operațiunilor de atacuri hibride, de exemplu. Inclusiv aici în România sau în alte state și urmează, repet, un an electoral important”, a afirmat analistul militar.
Decalajul tehnologic al Rusiei și competiția SUA – China
Dincolo de evoluțiile militare imediate, Tudor Curtifan apreciază că războiul din Ucraina a accentuat decalajul tehnologic al Federației Ruse, făcând-o dependentă de sprijinul indirect al Chinei, care îi livrează componente precum motoare de reacție pentru drone. Potrivit analistului, principala competiție globală a viitorului se desfășoară în domeniul inteligenței artificiale, unde Statele Unite și China sunt principalii actori.


