Bolile cardiovasculare încep să apară la vârste din ce în ce mai tinere, iar tot mai mulți dintre pacienții care ajung la medic se află la vârsta activă – între 45 și 55 de ani, însă uneori, se întâmplă să ajungă la medic chiar și pacienți care nu au împlinit încă 20 de ani.
„Cel mai tânăr pacient pe care eu îl tratez are 18 ani”, mărturisește dr. Ioana Cristina Daha, medic cardiolog, în cadrul unui eveniment dedicat bolilor cardiovasculare, organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), cea mai mare asociație de pacienți din România. Vorbim despre afecțiuni care fac mai multe victime decât cancerul, dar cu toate acestea bagatelizate uneori de pacienți, care nu se sperie de ele și nu le iau la fel de în serios precum un diagnostic oncologic, spun medicii.
Peste o treime dintre decesele înregistrate într-un an în România au drept cauză bolile cardiovasculare și se estimează că aproximativ un milion de români trăiesc cu o astfel de afecțiune, iar cifrele sunt în creștere.
Boala cardiovasculară cronică ce pune cele mai mari probleme este insuficiența cardiacă – o afecțiune subdiagnosticată și subtratată, care afectează grav atât calitatea, cât și durata vieții – unul din doi pacienți moare în primii 5 ani de la diagnostic.
Chiar dacă începe să apară la vârste din ce în ce mai tinere – la vârsta activă – medicii admit că mulți români nu o iau în serios și nu o percep la fel de grav ca pe un diagnostic de cancer, de exemplu, chiar dacă face mult mai multe victime decât unele forme de cancer.
Simptomele precum dificultatea în respirație sau respirația grea apărute la efort, pierderea de suflu la urcarea unui număr mic de etaje comparativ cu câteva luni înainte, oboseală excesivă sau scăderea capacității de a face efort, pe care anterior îl făceai cu mare ușurință sau umflarea gleznelor – edeme- care nu dispar complet după odihna de noapte, ar trebui să vă dea de gândit și să vă trimită la medic.
Pentru a veni în sprijinul pacienților diagnosticați cu boli cardiovasculare în general și cu insuficiență cardiacă în mod particular – atât cei diagnosticați, cât și cei care prezintă simptome, dar nu au ajuns încă la medic – Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), cea mai mare asociație de pacienți din România, lansează Ghidul „Viața cu insuficiență cardiacă”, coordonat de dr. Ioana Cristina Daha, medic cardiolog la Spitalul Colentina din București, și dr. Mihaela Daniela Baltă, medic de familie.
De ce este necesar un ghid pentru pacienți? „Era nevoie de un astfel de ghid pentru ca pacienții să afle care sunt primele semne și simptome și să vină către medici în stadii cât mai incipiente. Cumva, să îi facem pe oameni să conștientizeze că insuficiență cardiacă este un sindrom, o boală care poate fi tratată și cu cât se prezintă mai devreme la medic, cu atât și evoluția și prognosticul sunt mai bune. Deci cumva să le arătăm, să-i învățăm să-și recunoască ei înșiși primele semne și să vină către noi, nu doar în stadiile foarte tardive, când nu mai pot să se îmbrace singuri, când nu mai pot respira bine. Deci să vină cât mai devreme către noi, iar noi, pe baza suspiciunii de insuficiență cardiacă pe care o putem ridica în cabinet, să putem să îl trimitem la medicul cardiolog pentru confirmare și ulterior tratament”, explică dr. Ioana Cristina Daha, medic cardiolog.
30% dintre pacienții cu boli cardiovasculare din România sunt la vârsta activă
30% dintre pacienții cu boli cardiovasculare din România, inclusiv insuficiență cardiacă, sunt în rândul populației active, având vârste cuprinse între 45 și 55 de ani, arată o cercetare realizată de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) în rândul pacienților cu boli cardiovasculare din țara noastră.
„Cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât probabilitatea de incidență cardiacă este mai mare. Dar pe de altă parte, din păcate, bolile cardiovasculare au început să apară la vârste din ce în ce mai tinere, astfel încât foarte mulți dintre pacienții pe care îi văd și pe care îi consult sunt cu insuficiență cardiacă de la o vârstă tânără, perioada activă, în jur de 50 de ani. Dar repet, cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât probabilitatea de incidență cardiacă este mai mare”, arată dr. Ioana Cristina Daha, medic cardiolog.
„Insuficiența cardiacă poate apărea inclusiv la copii, în anumite situații. Cel mai tânăr pacient pe care eu l-am tratat are 18 ani. Există tot felul de defecte care sunt legate de funcționarea mușchiului inimii și nu numai de funcționarea mușchiului, ci tot felul de defecte care se manifestă foarte precoce în viață, foarte devreme, care practic împiedică inima să funcționeze normal, iar ea, dacă putem spune așa, obosește mai repede”, adaugă medicul.
Primirea diagnosticului poate fi dificilă pentru oricine. După acest moment, încet-încet, lucrurile pot reintra în normal cu ajutor din partea medicilor, familiei și, atunci când este nevoie, al psihologului. Și participarea la grup de suport și schimbul de opinii cu alți pacienți cu aceeași afecțiune poate fi de ajutor.
Rolul tău, ca pacient, este deosebit de important pentru a ține lucrurile sub control prin respectarea recomandărilor medicului cu privire la tratament, existența unui plan de tratament care să includă opțiuni de tratament noi, care pot să schimbe parcursul bolii, precum și adaptarea stilului de viață.
Citește întreaga știre pe hotnews.ro.