Postul Crăciunului este una dintre cele mai importante perioade de pregătire spirituală pentru credincioșii ortodocși, înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului.
În 2026, acesta începe în luna noiembrie și durează 40 de zile, până în Ajunul Crăciunului. Pe parcursul postului, există mai multe zile în care credincioșii au dezlegare la pește, vin și untdelemn, potrivit calendarului ortodox.
Când începe Postul Crăciunului în 2026 și când se termină
În 2026, Postul Crăciunului începe duminică, 15 noiembrie, și se încheie joi, 24 decembrie, chiar în Ajunul Crăciunului. Este unul dintre cele patru mari posturi din calendarul Bisericii Ortodoxe și reprezintă perioada în care credincioșii se pregătesc pentru Nașterea Domnului, sărbătorită în fiecare an pe 25 decembrie.
Spre deosebire de Postul Paștelui, care începe la date diferite de la un an la altul, Postul Crăciunului are întotdeauna aceeași perioadă. Începe pe 15 noiembrie și se termină pe 24 decembrie, indiferent în ce zile ale săptămânii pică aceste date. Înainte de începerea postului, pe 14 noiembrie, are loc Lăsatul secului. În 2026, această zi pică într-o sâmbătă, când Biserica Ortodoxă îl pomenește și pe Sfântul Apostol Filip. Este ultima zi în care credincioșii mai pot mânca, potrivit tradiției, alimente de dulce, precum carne, ouă, lapte, brânză și alte produse lactate.
Pe parcursul celor 40 de zile, cei care țin post renunță la anumite alimente, dar sunt îndemnați și să se roage mai mult, să facă fapte bune și să fie mai cumpătați. Așadar, postul nu înseamnă doar să ai grijă la ce pui în farfurie, ci și să acorzi mai multă atenție felului în care te porți cu cei din jur și să te pregătești sufletește pentru Crăciun.
Ultima zi de post este 24 decembrie, adică Ajunul Crăciunului. Potrivit tradiției ortodoxe, în această zi se ține un post mai aspru, iar credincioșii se pregătesc pentru marea sărbătoare. Din 25 decembrie, odată cu Nașterea Domnului Iisus Hristos, postul se încheie, iar alimentele de dulce pot fi consumate din nou.
Câte zile durează Postul Nașterii Domnului
Postul Nașterii Domnului durează 40 de zile și este al doilea ca lungime dintre cele patru mari posturi ale Bisericii Ortodoxe, după Postul Paștelui. În 2026, credincioșii vor posti 16 zile în luna noiembrie, începând cu data de 15, și încă 24 de zile în decembrie, până în Ajunul Crăciunului.
Cele 40 de zile nu au fost alese întâmplător. În tradiția creștină, această perioadă amintește de postul pe care prorocul Moise l-a ținut pe Muntele Sinai, înainte să primească Tablele Legii. Totodată, cele 40 de zile amintesc de așteptarea venirii lui Mesia de către drepții din Vechiul Testament. Postul Crăciunului are o istorie îndelungată. Primele povești despre această tradiție apar încă din secolele IV-V, însă, la vremea respectivă, nu toți creștinii posteau la fel de mult. Unii țineau post doar câteva zile înainte de Crăciun, în timp ce alții respectau perioade mai lungi, conform Basilica.ro.
Abia în anul 1166, în cadrul unui sinod organizat la Constantinopol, sub conducerea Patriarhului Luca Hrisoverghi, s-a stabilit ca Postul Nașterii Domnului să dureze 40 de zile și să înceapă pe 15 noiembrie. Această rânduială s-a păstrat până în prezent. Față de Postul Paștelui, cel al Crăciunului este considerat mai ușor de ținut, fiindcă există mai multe zile în care credincioșii au voie să mănânce pește sau să consume untdelemn și vin, potrivit calendarului bisericesc.
În cele 40 de zile de post sunt sărbătorite și câteva evenimente importante din calendarul ortodox. Pe 21 noiembrie este Intrarea Maicii Domnului în Biserică, pe 30 noiembrie este sărbătorit Sfântul Apostol Andrei, iar pe 6 decembrie, Sfântul Nicolae.
Când este dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2026
Postul Crăciunului este considerat unul dintre cele mai ușoare posturi din calendarul ortodox, pentru că are mai multe zile în care credincioșii pot mânca pește. În 2026, potrivit calendarului ortodox, sunt 15 zile cu dezlegare la pește, atât în noiembrie, cât și în decembrie. Unele dintre acestea au legătură cu sărbători importante, altele pică sâmbătă sau duminica. Mai exact, dezlegarea înseamnă că persoanele care țin post pot mânca pește și preparate din pește în zilele respective, dar trebuie să respecte în continuare celelalte reguli ale postului.
În noiembrie 2026, credincioșii au dezlegare la pește pe 21, 22, 23, 28, 29 și 30 noiembrie. Prima zi în care pot mânca pește este sâmbătă, 21 noiembrie, când Biserica Ortodoxă sărbătorește Intrarea Maicii Domnului în Biserică, sărbătoare cunoscută în popor și sub numele de Vovidenia. O altă zi importantă este 30 noiembrie, când este sărbătorit Sfântul Apostol Andrei, considerat Ocrotitorul României.
În decembrie 2026, zilele cu dezlegare la pește sunt 1, 2, 3, 5, 6, 7, 12, 13 și 19 decembrie. În această perioadă sunt și câteva sărbători importante, printre care Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie, și Sfântul Spiridon, pe 12 decembrie. Ultima zi în care se poate mânca pește este 19 decembrie, după care urmează ultimele zile de post, când regulile alimentare devin mai stricte, înainte de Crăciun.
Ce nu au voie să mănânce credincioșii în Postul Crăciunului
Pe durata Postului Crăciunului, credincioșii care respectă regulile alimentare ale Bisericii Ortodoxe renunță la carne, ouă, lapte și alte produse de origine animală. Singura excepție este peștele, care poate fi consumat în zilele în care există dezlegare. Așadar, în cele 40 de zile de post nu se mănâncă nici carne de porc, vită, pui sau curcan, nici preparate care conțin carne, cum ar fi mezelurile, cârnații, pateurile sau supele cu carne. Nu sunt permise nici lactatele, de la lapte, brânză și cașcaval până la iaurt, smântână și unt. La fel se întâmplă și cu ouăle sau cu mâncărurile în care acestea sunt folosite.
Fii atent și la produsele pe care le cumperi din supermarketuri fiindcă unele alimente care par în regulă pentru post pot conține ingrediente interzise. De exemplu, anumite produse de patiserie, biscuiți, prăjituri, sosuri sau dulciuri pot avea în compoziție lapte praf, unt, ouă ori gelatină de origine animală.
Chiar dacă sunt destul de multe alimente la care trebuie să renunți, ai în continuare o mulțime de variante din care poți alege. Poți pregăti mâncăruri din legume, cartofi, orez, fasole, linte, năut sau ciuperci. De asemenea, poți consuma fructe, cereale, nuci și semințe. Uleiul și vinul sunt permise în anumite zile, în funcție de regulile bisericești, în timp ce peștele poate fi pus pe masă doar atunci când calendarul ortodox arată că este dezlegare.
Pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, este ultima zi de post, iar tradiția ortodoxă prevede reguli alimentare mai stricte. Unii credincioși aleg să nu mănânce nimic până seara. Totuși, postul nu înseamnă doar să renunți la anumite alimente. Biserica îi îndeamnă pe credincioși să se roage mai mult, să fie mai înțelegători cu cei din jur, să ierte și să îi ajute pe cei care au nevoie. La fel de important este să dea dovadă de cumpătare și să acorde mai multă atenție pregătirii sufletești pentru Crăciun.
În cazul copiilor, al femeilor însărcinate, al persoanelor în vârstă sau al celor care au probleme de sănătate, regulile postului pot fi adaptate. Aceste persoane pot vorbi cu medicul sau cu duhovnicul pentru a ajunge la cea mai bună variantă în funcție de problemele cu care se confruntă.
Ce semnificație are Postul Crăciunului în tradiția ortodoxă
Postul Crăciunului, cunoscut și ca Postul Nașterii Domnului, este una dintre cele mai importante perioade din calendarul ortodox. Timp de 40 de zile, credincioșii se pregătesc pentru sărbătoarea Nașterii lui Iisus Hristos, iar această pregătire nu se rezumă doar la ceea ce pun în farfurie.
Dincolo de renunțarea la carne, lapte sau ouă, postul este un moment în care oamenii sunt îndemnați să acorde mai mult timp rugăciunii, să fie mai buni cu cei din jur și să încerce să își găsească liniștea sufletească. Iertarea, răbdarea și faptele bune au un rol la fel de important ca respectarea regulilor alimentare. În învățătura Bisericii Ortodoxe, adevăratul sens al postului este legat de schimbarea în bine a omului. Nu este suficient ca o persoană să renunțe la anumite alimente dacă, în același timp, continuă să fie certăreață, răutăcioasă sau nepăsătoare față de problemele celor din jur.
Postul Crăciunului are și o legătură cu perioada în care oamenii așteptau venirea Mântuitorului, așa cum este descrisă în Vechiul Testament. Cele 40 de zile nu au fost alese întâmplător, ci amintesc de postul ținut de prorocul Moise înainte de întâlnirea cu Dumnezeu pe Muntele Sinai. Spre deosebire de Postul Paștelui, care pune mai mult accent pe pocăință și pe suferințele lui Iisus Hristos, Postul Crăciunului este asociat și cu bucuria, speranța și așteptarea unei mari sărbători. Un loc aparte îl ocupă grija față de cei care au nevoie de ajutor. Credincioșii sunt încurajați să facă fapte bune, să ofere sprijin familiilor sărace, să fie alături de bătrâni și bolnavi și să nu îi uite pe oamenii singuri.
Tot în această perioadă, Biserica recomandă participarea la slujbe, Spovedania și Împărtășania. Scopul este ca oamenii să întâmpine Nașterea Domnului nu doar cu mesele pline și cu distracție în locuințe, ci cu sufletul curat, împăcat, mai aproape de credință și de cei dragi, relatează știrileprotv.ro.