Comuna Dorna Arini din județul Suceava a devenit recent un punct de referință pe harta modernizării rurale din România, reușind să spargă tiparele investițiilor clasice. Sub coordonarea primarului Andrei Mazăre, administrația locală a implementat o strategie de dezvoltare care îmbină utilitățile de bază cu tehnologia de ultimă oră. Această abordare integrată transformă localitatea într-un model de „smart village”, unde digitalizarea și infrastructura modernă nu mai sunt doar concepte teoretice, ci realități palpabile care îmbunătățesc vizibil viața de zi cu zi a locuitorilor.
Tehnologie digitală și siguranță medicală în stațiile de transport
Una dintre cele mai inovatoare componente ale acestui plan de modernizare este proiectul de management local prin infrastructură inteligentă, finanțat prin PNRR. Investiția, care depășește 1,9 milioane de lei, a dus la instalarea unor stații de transport public dotate cu sisteme informatice de tip smart hub. Acestea oferă călătorilor ecrane digitale pentru informare, conexiune modernă și supraveghere video, însă marea noutate constă în dotările de siguranță. Stațiile includ defibrilatoare și truse medicale de urgență, o măsură vitală într-o zonă montană unde fiecare minut contează în cazul unui incident medical.
Primarul Andrei Mazăre a subliniat importanța unor astfel de investiții care, deși pot părea mici la prima vedere, schimbă radical calitatea vieții în mediul rural. El a oferit ca exemplu transformarea mult contestată a unei clădiri aflate în paragină într-un loc de joacă modern, subliniind că standardele de confort nu ar trebui să difere între sat și oraș.
„Când am ajuns la Primărie, instituția deținea o proprietate de 1.400 de metri pătrați, pe care se afla o construcție aproape dărăpănată. În acel spațiu funcționa un fel de farmacie o persoană care producea creme farmaceutice naturiste și desfășura o activitate limitată.
După ce am ajuns la Primărie, am decis să nu mai prelungesc contractul și am eliberat spațiul. I-am explicat că nu desfășoară o activitate de farmacie în sensul clasic, cu o gamă largă de medicamente, de care comunitatea ar putea beneficia la orice oră din zi sau din noapte. I-am oferit alte locații unde își putea continua activitatea, deoarece produsele pe care le realiza puteau fi comercializate și în alte spații.
A existat o discuție tensionată, pentru că intenția mea era clară. Am vrut să transform acel spațiu într-un loc de joacă pentru copii. Acest lucru s-a și realizat.
Mi s-a spus atunci că nu are rost să construiesc un loc de joacă și am fost întrebat câți copii am de fac acest lucru. Am răspuns că și un singur copil dacă ar exista, merită să aibă condiții bune. Copiii trebuie să beneficieze de spații moderne, cu tartan, cu locuri de joacă sigure, cu piste de biciclete și cu zone în care să își petreacă timpul în siguranță.
Astăzi, acel loc este folosit zilnic. Chiar și când vremea este nefavorabilă sunt copii care vin acolo. Spațiul nu este folosit doar de copiii din localitate, ci și de copii din împrejurimi, împreună cu părinții și bunicii lor.
Acest exemplu arată că investițiile în comunitate aduc rezultate și sunt utile. Spațiul nu a rămas o paragină, ci a devenit un loc care ajută copiii și familiile.
Revenind la stațiile de autobuz, ideea este simplă. Chiar dacă avem un singur om într-o stație de autobuz, trebuie să îl tratăm cu respect și să îi oferim condiții bune. Nu trebuie să mai existe diferențe între oraș și sat, pentru că toți respirăm același aer și avem aceleași nevoi.
Stațiile de autobuz inteligente realizate prin fonduri europene oferă aer condiționat, încălzire, încărcare wireless, afișaj cu programul autobuzelor, informații meteo și informații din comunitate. Scopul este ca oamenii să aibă condiții civilizate atunci când așteaptă transportul.
Chiar dacă sunt doar câțiva oameni, inclusiv copii care merg la școală cu microbuzul, aceștia trebuie protejați de ploaie, vânt și frig. În fiecare dimineață sunt copii care așteaptă microbuzul școlar și trebuie să stea într-un spațiu sigur și protejat.
Ideea este că fiecare persoană contează. Chiar dacă este un singur om care folosește transportul public, trebuie să beneficieze de condiții bune. În timp, aceste investiții încurajează folosirea transportului public și reduc dependența de mașina personală.
Am văzut acest lucru și în Germania, la Stuttgart, unde oamenii folosesc transportul public pentru că infrastructura este bine organizată, stațiile sunt moderne, programul este respectat, iar sistemul funcționează corect. Oamenii sunt încurajați să circule astfel pentru că au condiții bune.
Același model poate fi aplicat și la noi. Dezvoltarea începe cu pași mici și cu investiții care aduc beneficii reale comunității. Dacă vrem progres, trebuie să investim în infrastructură și în condiții mai bune pentru oameni”, a transmis primarul comunei Dorna Arini, Andrei Mazăre.
O viziune integrată pentru sprijinirea turismului
Eforturile administrației conduse de Andrei Mazăre nu se limitează doar la tehnologie, ci vizează un pachet complet de servicii care să facă din Dorna Arini o alternativă atractivă pentru familiile tinere. Mai mult, edilul a subliniat că încearcă să nu rateze nicio axă de finanțare și să atragă fonduri europene în toate domeniile, chiar dacă unele dintre ele ar putea părea „netrebuincioase”. Astfel că, indiferent de valoarea unei investiții, primarul de la Dorna Arini se zbate să atragă finanțarea necesară, scoțând în evidență că, „dacă nu ne grăbim să obținem banii, o altă localitate i-ar putea accesa, întrucât nimeni nu te așteaptă să finalizezi nu știu ce proiect ca mai apoi să depui solicitarea pentru cel care se alocă fonduri în prezent”.
„Nu vine nimeni să ne spună: <aveți două milioane de euro pe care să îi folosiți în următorii doi ani așa cum vreți>. Dacă ar fi așa, atunci am prioritiza investițiile. Mai întâi am finaliza infrastructura, utilitățile și unitățile de învățământ și apoi am investi în celelalte domenii. Ori, acest lucru nu se întâmplă. Când apar programele de finanțare, nu se ține cont că la Dorna Arini am avea nevoie de altceva înainte. Așa că nu ne rămâne decât să muncim și să atragem orice sumă de bani, astfel încât să putem crește calitatea vieții în frumoasa noastră comună”, a subliniat primarul comunei Dorna Arini, Andrei Mazăre.
În paralel cu digitalizarea, Primăria a prioritizat extinderea rețelelor de apă și canalizare, asfaltarea mai multor tronsoane de drum, precum și modernizarea unităților de învățământ. Potrivit edilului, aceste investiții sunt realizate tot pe fonduri europene. Asfaltarea drumurilor se face cu bani obținuți de Primăria Dorna Arini prin AFIR, în timp ce proiectul de reabilitare a școlii este finanțat prin PNRR.
Această coerență strategică are un impact direct și asupra turismului, o ramură vitală a economiei locale. Turiștii care vizitează Țara Dornelor găsesc acum în Dorna Arini o infrastructură civilizată, care respectă totodată identitatea locală prin motivele tradiționale integrate discret în designul modern.
„Modernizarea unei comune nu înseamnă doar asfalt, ci înseamnă să le oferi oamenilor motive reale să rămână acasă. Dacă avem școli dotate, internet de mare viteză chiar și în zonele mai izolate și un sistem de transport civilizat, atunci putem vorbi despre o comunitate cu viitor. Obiectivul nostru este să ridicăm standardul de viață la nivelul celui de la oraș, păstrând în același timp liniștea și frumusețea satului nostru”, a explicat edilul localității.
Conectivitate și sustenabilitate prin proiecte de anvergură
Perspectivele de dezvoltare ale comunei rămân ambițioase, administrația Mazăre obținând finanțări și pentru alte sectoare cheie. Printre acestea se numără dezvoltarea infrastructurii broadband în satul Sunători, adică dezvoltarea rețelelor de comunicații electronice de mare viteză, și înființarea unui centru modern de colectare a deșeurilor prin aport voluntar (CAV).
Noul CAV, investiție finanțată prin PNRR, va asigura colectarea separată a deșeurilor care nu pot fi colectate acum în sistem door-to-door, de către firmele de salubritate. Aici intră deșeurile reciclabile și biodeșeurile care nu pot fi colectate în pubelele individuale, dar și deșeurile speciale, respectiv cele voluminoase, echipamentele electrice și electronice, bateriile uzate, deșeurile periculoase și, nu în ultimul rând, deșeurile provenite din construcții și demolări.
Aceste proiecte vin să completeze imaginea unei administrații care înțelege că protecția mediului și accesul la informație sunt piloni obligatorii pentru o localitate europeană.
„Toate aceste proiecte, de la colectarea deșeurilor până la rețelele de internet în bandă largă, sunt piese ale aceluiași puzzle. Nu putem fi o comună modernă doar pe jumătate. Fiecare investiție pe care o facem este gândită să se susțină una pe cealaltă, astfel încât, la finalul zilei, cetățeanul să beneficieze de un serviciu public complet și eficient”, a concluzionat Andrei Mazăre.