Deputata AUR de Suceava Veronica Grosu i-a adresat o interpelare premierului interimar Ilie Bolojan, în care critică nivelul ridicat al cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice și solicită explicații privind măsurile adoptate de Guvern pentru gestionarea finanțelor statului.
Parlamentarul susține că, în primele cinci luni ale anului 2026, România a plătit aproximativ 27,38 miliarde de lei pentru serviciul datoriei publice, echivalentul a circa 5,5 miliarde de euro. Potrivit datelor invocate în interpelare, cheltuielile cu dobânzile reprezintă deja 1,3% din PIB, iar până la finalul anului acestea ar putea ajunge la aproximativ 60 de miliarde de lei.
Deputata afirmă că nivelul actual al costurilor de finanțare depășește recordul înregistrat în 2025, când statul a achitat aproximativ 50,5 miliarde de lei pentru dobânzi. În opinia sa, aceste sume afectează capacitatea statului de a finanța investiții și proiecte de dezvoltare.
În documentul transmis Guvernului, Veronica Grosu face referire și la reducerea investițiilor finanțate din bugetul național. Aceasta arată că, potrivit datelor statistice prezentate, cheltuielile pentru investiții au scăzut cu aproape 32% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Deputata Veronica Grosu cere explicații Guvernului pentru explozia datoriei publice: „Românii plătesc miliarde pe dobânzi”
Parlamentarul critică, de asemenea, majorările de taxe și accize adoptate în ultimii ani, susținând că acestea nu au generat o creștere semnificativă a veniturilor bugetare raportate la produsul intern brut. Totodată, ea atrage atenția asupra ponderii ridicate a datoriei publice denominate în valută, aspect care, în opinia sa, expune România unor riscuri suplimentare generate de fluctuațiile cursului de schimb.
În interpelare sunt invocate și date privind competitivitatea economiei românești. Deputata arată că România a coborât în clasamentul Anuarului Mondial al Competitivității IMD, de pe locul 49 în 2025 pe locul 61 în 2026, susținând că această evoluție reflectă probleme legate de performanța economică, eficiența administrației publice, mediul de afaceri și infrastructură.
Veronica Grosu solicită Guvernului să precizeze ce măsuri are în vedere pentru reducerea risipei din sectorul public și pentru eficientizarea instituțiilor statului. În final, aceasta cere un răspuns clar privind momentul în care vor fi trase la răspundere persoanele pe care le consideră responsabile pentru nivelul actual al îndatorării publice.