Situația economică a României devine tot mai presantă, cu datorii record și dobânzi uriașe. Deputata AUR de Suceava Veronica Grosu i-a adresat o interpelare premierului Ilie Bolojan, solicitând explicații și măsuri concrete pentru reducerea datoriei externe și a cheltuielilor bugetare excesive.
Ea a spus că, în perioada ianuarie – iulie 2025, datoria externă totală a crescut cu 15.264 milioane euro, până la 220.157 milioane euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).
În perioada ianuarie-iulie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 17.226 milioane euro, comparativ cu 14.691 milioane euro în perioada ianuarie-iulie 2024.
Datoria publică a României a atins, pentru prima dată, nivelul de 1.000 de miliarde de lei în aprilie 2025, reprezentând 56,6% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit Ministerului Finanțelor. Numai în primele patru luni din an, datoria publică a crescut cu 50 de miliarde de lei. Pentru 2025, deficitul bugetar este estimat la 7% din PIB (aproximativ 135 de miliarde de lei), ceea ce ar putea duce datoria la 1.100 de miliarde de lei (58,1% din PIB) până la finalul anului.
Statul trebuie să returneze aceste împrumuturi la timp și să plătească dobânzile aferente. Noi plătim 8 miliarde de euro numai dobânzi.
„România nu a reușit să convingă prin performanța guvernamentală, tradusă în limitarea cheltuielilor din administrație și a pierderilor generate de companiile de stat. Piața externă te judecă după deficitul bugetar. Or cu un deficit bugetar de aproximativ 10% din PIB nu ești credibil. Te judecă după modalitatea în care gestionezi plățile externe. Te judecă după capacitatea economiei de a genera venituri la bugetul statului, de a exporta și de a genera resurse valutare.
În afara de inflație, de bugetelor de venituri şi cheltuieli împovărate de costurile clientelei politice , deficitul bugetar se confruntă cu o nouă constrângere, iar următorii ani vor fi definitorii. Este vorba de nivelul datoriei publice şi de costurile bugetului public cu dobânzile. Soluția este să avem costuri mai mici cu funcționarea statului prin eliminarea cheltuielilor cu clientela politică și debranșarea acesteia de la banul public dar și creșterea investițiilor necesare și utile.
Dobânzile pe care le plătește România pentru a se împrumuta în ultima perioadă au atins cote-record. Cu cât deficitul bugetar este mai mare, cu atât este mai probabil ca datoria publică a țării să continue să crească pentru a acoperi acel deficit. Singura modalitate pentru a rupe această legătură directă de cauzalitate ar fi creșterea semnificativă a încasărilor statului prin eradicarea evaziunii fiscale și debranșarea clientelei politice de la banul public.
Creșterea anuală a datoriei publice este direct proporțională cu avansul deficitului bugetar. și observâm că banii împrumutați în fiecare an merg către acoperirea deficitului bugetar care în mare parte finanteaza consumul, risipa banului public, pensiile speciale, finanțarea partidelor parlamentare de la bugetul de stat,etc.
Ce vină au copii noștri să fie datori pe viață în numele unui “stat eșuat’’?
Pentru ce să plătim « dobândă la dobândă » în numele unor politicieni corupți?
Cine răspunde pentru degradarea vieții economice și sociale până la nivelul de astăzi ?
Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare în 2 puncte: (1)Ce soluții aveți pentru reducerea datoriei externe în special și a datoriei publice în general ? (2) Aveți în vedere eliminarea finanțării partidelor parlamentare de la bugetul de stat și eliminarea pensiilor speciale pentru reducerea deficitului bugetar și limitarea datoriei publice?”, se arată în textul interpelării.