Hocheiul sucevean, „înghețat” definitiv la masa verde: Sportul de iarnă, sacrificat pe altarul incompetenței și al voturilor

Într-un județ situat geografic în inima nordului, unde iarna ar trebui să fie regină, autoritățile locale au reușit „performanța” de a pune cruce ultimei speranțe pentru hocheiul pe gheață. Procesul-verbal încheiat la data de 29 aprilie 2026 în cadrul CSM Suceava nu este doar un document administrativ, ci certificatul de deces al unei ramuri sportive tratate cu un dispreț suveran.
Economii de 10% pe spatele copiilor
Sub paravanul Ordonanței de Urgență OUG 7/2026, care impune reducerea cheltuielilor de personal cu 10%, s-a decis „soluția” cea mai facilă și radicală: eliminarea totală a postului de antrenor de hochei, ocupat de Vasiliu Cătălin. Argumentul oficial? Condițiile meteo și costurile de întreținere a gheții, de parcă clima Bucovinei s-ar fi transformat peste noapte în una tropicală.
Este de o cruzime administrativă revoltătoare cum, într-un oraș cu ambiții europene, singura „viziune” a directorului Radu Mihăilescu este capitularea totală. În loc să se caute soluții tehnice pentru a oferi micilor sportivi un loc de antrenament, s-a ales tăierea de la rădăcină: fără antrenor, nu mai există echipă, nu mai există viitor.
Paradoxul Sucevei: Două patinoare, zero condiții
Este de o ironie tragică faptul că Suceava deține două patinoare, dintre care unul la Sala Unirea care nu a funcționat niciodată, iar celălalt este lăsat la mila precară a celor care administrează infrastructura.
* Cine este vinovat? Nu copiii care stau cu crosa în mână pe o gheață care se topește sub picioarele lor, nici părinții care au investit totul într-un vis.
* Vina aparține decidenților care au lăsat baza sportivă să se degradeze până când au putut folosi „neviabilitatea” ca scuză pentru desființare.
Sporturi de contact și bani pentru imagine
În timp ce hocheiul — sport de tradiție pentru o zonă de munte — este lăsat să moară pentru că „nu sunt bani”, Suceava găsește resurse surprinzătoare pentru evenimente de tip gală, precum sporturile de contact din cadrul Colosseum Tournament. Se pare că prioritatea zero nu este sănătatea copiilor, ci spectacolul care aduce vizibilitate și voturi. Dacă hocheiul ar fi adus capital politic imediat, probabil că patinoarul ar fi fost acoperit de mult.
„S-a propus încetarea activității antrenorului… în momentul în care aceste condiții vor fi viabile”.
Această frază din procesul-verbal este o condamnare mascată în promisiune goală. Fără un antrenor care să îi ghideze, copiii sunt abandonați într-un extrasezon permanent. Cine îi va mai aduna de pe străzi când gheața va fi, teoretic, „viabilă”? Nimeni.
Concluzia este amară: La Suceava, dacă nu ești util în campanii electorale, ești șters de pe listă cu o semnătură de director și o strângere de mână sindicală. Copiii hocheiști au pierdut meciul nu din cauza lipsei de talent, ci în birourile calde unde sportul este doar o cifră de tăiat din buget.