Muzeul Național al Bucovinei a găzduit joi, 26 martie, conferința de lansare a proiectului „F.F.A. – Formare, Funcționalitate și Angajament”. Inițiativa este derulată de Federația Femeilor de Afaceri din Regiunea Nord-Est în parteneriat cu Asociația Patronilor și Meseriașilor din județul Cluj. Evenimentul a reunit reprezentanți ai administrației județene, lideri de patronate și specialiști din domeniul consultării publice.
Liliana Agheorghicesei, președinta Federației Femeilor de Afaceri Nord-Est, a subliniat că scopul central al proiectului este înlocuirea stărilor de conflict cu un dialog constructiv între mediul de afaceri, sindicate și autorități. Aceasta a explicat că decidenții trebuie să cunoască problemele reale din teritoriu pentru a crea stabilitate. Proiectul vizează regiunile Nord-Est și Nord-Vest, având ca grup țintă 40 de persoane și două entități care vor beneficia de formare profesională și sprijin pentru digitalizare până în martie 2027.
„Vorbim despre dialogul social. Conflicte există peste tot. Întrebarea este dacă putem înlocui conflictele cu un dialog constructiv. Trebuie să facem în așa fel încât autoritățile și decidenții să cunoască problemele reale din teritoriu.
Acest proiect a fost gândit exact pentru oameni. Trecem printr-o perioadă grea și este ușor să căutăm vinovați. Este mai greu să construim dialog și să găsim soluții. Dialogul social trebuie să devină instrumentul prin care rezolvăm problemele și creăm stabilitate.
Proiectul are și componentă Nord Vest. Mulțumim organizației din Cruci pentru parteneriat și pentru implicarea în acest proiect. Colaborarea este esențială pentru rezultate concrete.
Vreau să împărtășesc o experiență personală. Am fost împreună cu mai mulți colegi din România într-o vizită oficială în Franța. Am fost invitat la Senatul Franței și am discutat cu un senator francez și cu primarul unei localități din apropierea Parisului. Mesajul lor a fost clar. Mediul de afaceri este cel mai important, pentru că generează plus valoare și dezvoltare economică.
Alături de mediul de afaceri stau sindicatele, care reprezintă salariații. Iar autoritățile trebuie să creeze cadrul corect pentru ca lucrurile să funcționeze. Aceste trei componente trebuie să lucreze împreună. Autoritățile, mediul de afaceri și sindicatele trebuie să stea la aceeași masă și să găsească soluții.
Asta ne dorim și noi. Vrem colaborare reală. Vrem să evităm conflictele. Vrem ca lucrurile să funcționeze corect pentru economie, pentru angajați și pentru comunitate.
Mulțumesc tuturor persoanelor prezente pentru implicare și pentru sprijinul acordat acestui proiect”, a transmis Liliana Agheorghicesei, președinta Federației Femeilor de Afaceri din Regiunea Nord – Est.
Importanța acestui mecanism a fost detaliată și de Augustin Feneșan, președintele APM Cluj. Acesta a oferit exemplul Consiliului Economic și Social (CES), organismul care avizează actele normative cu impact economic. Feneșan a arătat cum dialogul social poate corecta decizii guvernamentale, dând exemplul recent al negocierilor privind criza combustibililor, unde intervenția patronatelor a dus la ajustarea măsurilor propuse inițial.
Lorena Stoian, secretar general al CES, a explicat parcursul tehnic al unei legi și rolul de „filtru” al experților. Ea a atras atenția că principala problemă în România nu este lipsa legilor, ci dificultatea de a le aplica în practică. Stoian a îndemnat actorii locali să folosească instituția CES ca pe o punte de comunicare între realitatea din firme și Parlament sau Guvern, pentru a evita blocajele administrative.
Prezent la eveniment, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a pus accent pe necesitatea transparenței în relația cu antreprenorii. Acesta a anunțat un portofoliu de proiecte în licitație de aproape un miliard de euro la nivelul județului. Printre investițiile majore menționate se numără varianta ocolitoare Gura Humorului (160 milioane euro), varianta ocolitoare a Sucevei, modernizarea a 270 de kilometri de drumuri județene și construcția unui nou terminal la aeroport, de peste 11.000 de metri pătrați. Șoldan a subliniat că asumarea rapidă a deciziilor administrative este esențială pentru a nu pierde ritmul dezvoltării în contextul crizelor actuale.
„Dețin o funcție administrativă și dețin și o funcție politică. Trebuie să trec prin unele dintre cele mai dificile momente pe care le-a traversat țara noastră în ultimii 20 de ani. Am considerat că este corect să vin în fața mediului de afaceri și să vorbesc deschis, cu curaj, despre situația actuală și despre ceea ce trebuie să facem împreună.
În această comunitate, lucrul cel mai important este transparența în relația cu mediul de afaceri. Trebuie să fim cât mai transparenți, să ținem cont de opinia mediului economic și să arătăm că nu avem nimic de ascuns. Anunțurile de licitație și toate procedurile vor fi publicate din timp, astfel încât fiecare firmă să aibă acces la informații și să poată participa corect. Acesta este un pas important pentru a câștiga încrederea mediului de afaceri.
Mediul de afaceri trebuie tratat ca un partener al administrației. Înțelegem problemele cu care se confruntă antreprenorii și știm că este nevoie de sprijin real. Pot să vă spun că anul acesta avem în licitație proiecte de dezvoltare în valoare de aproximativ 962 de milioane de euro la nivelul județului Suceava.
Varianta ocolitoare Gura Humorului are o valoare de aproximativ 160 de milioane de euro și este deja în procedură de licitație. În două sau trei luni vom avea un câștigător și vor începe lucrările, cu o durată estimată de 24 de luni, finanțate din fonduri europene prin Programul Transport.
Varianta ocolitoare Suceava, de la Cumpărătura spre Salcea, va intra în licitație în aproximativ 30 de zile. Este un proiect important care va lega drumul european care vine dinspre Suceava de drumul care vine dinspre Botoșani și va ajuta la fluidizarea traficului.
Noul terminal al aeroportului este, de asemenea, în procedură de licitație. Terminalul va avea aproximativ 11.000 de metri pătrați, în condițiile în care actualul terminal are doar 3.200 de metri pătrați. Practic, construim un aeroport modern, cu finanțare asigurată.
Avem aproximativ 270 de kilometri de drumuri județene în licitație. De asemenea, suntem în procedură de licitație cu cel mai mare proiect de infrastructură rutieră, în valoare de aproximativ 195 de milioane de euro, pentru modernizarea rețelei de drumuri. În aproximativ 30 de zile vor fi semnate contractele pentru o parte dintre aceste investiții.
Am fost mereu în piață, am discutat cu mediul de afaceri și am arătat că există investiții și proiecte. Nu pot să spun că situația este ușoară. Este o perioadă grea și trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Dacă există vinovați pentru întârzieri sau pentru blocaje, trebuie să spunem clar acest lucru. Îmi asum responsabilitatea și cer ca deciziile să fie luate mai rapid la nivel guvernamental și administrativ.
Neasumarea unei decizii înseamnă tot o decizie greșită. Dacă amânăm proiectele și spunem mereu că mai așteptăm, pierdem timp și bani. Un exemplu este întârzierea de trei luni cauzată de proceduri administrative, în cazul unui proiect important, unde sunt înscrise 28 de consorții. Prețul final îl stabilește licitația, iar firma câștigătoare va realiza proiectul la costul cel mai eficient. Aceste întârzieri ne costă timp și dezvoltare.
Criza economică nu afectează doar România, ci întreaga lume. Alte țări au luat decizii rapide și au încercat să limiteze efectele crizei. Dacă nu acționăm la timp, riscăm să intrăm într-o criză mai mare.
Creșterea prețurilor la combustibil duce la inflație și la scumpirea produselor. Consumul scade, iar economia este afectată. Aceste efecte se resimt direct în mediul de afaceri și în viața oamenilor. Trebuie să fim conștienți de aceste riscuri și să acționăm responsabil.
Vă spun sincer că îmi doresc să lucrăm împreună și să construim un parteneriat real. Vă asigur de transparență, de prețuri corecte în proceduri și de o colaborare solidă între administrație și mediul de afaceri.
Vă urez succes în activitate”, a spus președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan.
Mesajul de unitate a fost întărit de Florin Duma, prim-vicepreședinte IMM România, care a reamintit că greul crizelor succesive – pandemia, războiul din Ucraina și criza energetică – cade pe umerii antreprenorilor și ai angajaților.
De asemenea, prefectul județului Suceava, Traian Andronachi, a evidențiat că peste trei sferturi din economia națională este susținută de sectorul privat. El a menționat că în județul Suceava peste 60% dintre antreprenori sunt femei, iar rolul administrației este de a oferi infrastructura necesară pentru ca acești investitori să poată crea locuri de muncă stabile.
„Este un lucru foarte important că, prin această activitate, demonstrăm că la nivelul județului Suceava există dialog social. Există dialog social real, există colaborare și există dovada că instituțiile lucrează împreună. Faptul că am reușit să aducem și partenerii din Cluj aici arată că acest parteneriat funcționează. Dincolo de cifre și statistici, aici suntem o familie administrativă care înțelege rolul fiecăruia.
Administrația publică recunoaște un lucru esențial. Peste trei sferturi din economia României provine din mediul privat. Unele statistici arată 75-76 la sută, altele 80 la sută, dar concluzia este clară. Mediul privat susține economia și contribuie major la veniturile bugetare. Aceste date nu pot fi contestate.
Dialogul social pornește de la respect. Respectul nu se impune, se câștigă prin fapte. Prima dovadă a respectului din partea administrației este investiția în ceea ce are nevoie mediul privat. La nivelul județului, prioritatea este infrastructura.
Infrastructura sănătoasă aduce dezvoltare economică. Drumurile moderne apropie comunitățile și reduc costurile pentru firme. Un aeroport funcțional, aflat în procedură de modernizare și extindere, face județul Suceava mai atractiv pentru investitori și turiști. Acest lucru ajută economia locală și creează oportunități.
Județul Suceava are resurse importante și un mediu de afaceri activ. Există localități care au dezvoltat flote mari de transport și activități economice puternice. Acest lucru arată că mediul privat are capacitatea de a crește și de a susține economia locală.
Un alt aspect important este rolul femeilor în mediul de afaceri. Peste 60 la sută dintre antreprenorii din județ sunt femei. Acest lucru arată implicare, responsabilitate și capacitate de organizare. Faptul că Liliana Iordăchescu a reușit să aducă la aceeași masă administrația, mediul privat și partenerii din alte regiuni arată profesionalism și determinare.
Scopul acestei activități este clar. Dialogul social trebuie să ducă la creștere economică și la dezvoltarea locurilor de muncă. Județul Suceava are nevoie în continuare de forță de muncă. Există companii care caută angajați și există oportunități pentru oameni care vor să muncească.
Prin acest parteneriat se urmărește ca fiecare persoană să ajungă pe locul de muncă potrivit. Nu orice meserie poate fi făcută de oricine și nu orice funcție poate fi ocupată fără pregătire. Este nevoie de formare, de orientare profesională și de colaborare între mediul de afaceri și instituții.
Sunt reprezentantul Guvernului în teritoriu, dar provin din mediul privat. Cunosc diferența dintre teorie și practică. Este ușor să scrii legi, dar este mai greu să le aplici. De multe ori există o diferență mare între ce este scris în lege și realitatea din teren.
Rolul dumneavoastră și al acestui proiect este să aduceți realitatea din mediul economic în fața decidenților. Mediul de afaceri trebuie consultat mai mult. Soluțiile trebuie să plece din teren, de la cei care lucrează zilnic în economie.
Rezultatele muncii noastre trebuie să se vadă în dezvoltarea județului, în investiții și în locuri de muncă. Dialogul social trebuie să rămână un instrument permanent prin care administrația și mediul privat lucrează împreună pentru dezvoltarea comunității”, a spus prefectul județului Suceava, Traian Andronachi.
Proiectul „F.F.A.”, cofinanțat prin Programul Educație și Ocupare, va continua în perioada următoare cu activități în teren, unde echipele din Suceava și Cluj vor lucra direct cu organizațiile locale pentru a implementa modele funcționale de dialog social.
