Foarte pe scurt (subiectul este vast!) câteva vorbe despre amatorismul noroios, despre mârlanie, ca garnitură asortată la precaritatea intelectuală a impostorului Gâză Drăgușanul, vedem, mai jos, ce poate produce ignoranța impostorului:
Lăsăm la o parte că autoritatea locală, indiferent de la ce partid emană, nu știe cum să procedeze, nu au proceduri (!!) la diferite sărbători importante, în mod constant, se citesc slujbe de mort sau se depun coroane de mort, nu există un protocol de stat, ca expresie a respectului de sine dar și al celui datorat sărbatorilor despre care vorbim…
Însă de aici până la mârlăniile lui Gâză Drăgușanul este cale lungă!
„..Faceţi bine dacă mergeţi să vedeţi patriotismul plenar, manifestat de domnii Ioan Cătălin Nechifor şi Ion Lungu, prin intermediul minţii creatoare a distinsului doctor în folclor Călin Brăteanu. Pentru că, pe 28 noiembrie 2015, e Ziua Margaretei Clipa, divinitatea culturală a cărturarilor Ion Lungu şi Viorel Varvaroi, gloriei acestei întrupări grăniceşteano-şcheiene a Bucovinei urmând să i se aducă jertfă Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu” şi, desigur, umilirea simandicoasă a muzicianului de la Stupca (doi bani nu dă pe memoria lui savanta directoare Tamira Gonda Cojocariu!). Lor, acestor mari cugete şi conştiinţe bucovinene, le dedic materialul din “Românul”, pe care l-am rebotezat, actualizându-l, prin titlul de mai sus, care nu-i decât un citat din pamfletul “De zece ani…”
Rețineți insanitatea atacului asupra propriei sale instituții, cea al cărui funcționar este, dar vedeți, mai jos, în postarea sa, reproducerea unui text din ziarul „Românul” din Arad, un ziar de partid, anume al PNȚ…
În epocă, este cunoscută fascinația pe care o exercita asupra unor politicienti europeni modelul fascist italian, recursul la „marșuri”, manifestări de forță, pentru preluarea puterii, exact așa cum fasciștii italieni au preluat puterea, în 1922, printr-un „marș asupra Romei”. Lăsăm la o parte că „marșul” asupra Romei s-a făcut cu trenul, cu autoturismul, cu bicicleta, rezultatul contează… În 1928 experiența fascismului italian, guvernarea sa autoritară, fără precedent în Italia, nu aveau contotațiile dobândite, mai târziu, prin asocierea cu nazismul, căruia, de fapt, i-a servit ca model…
Când și când, PNȚ amenința cu un „marș asupra Bucureștiului”, exact ca în textul reprodus, fără discernământ, de către Gâză Drăgușanul, asta însemna că ei doresc să vină la putere, toate imprecațiile din text având această explicație și interpretare… Au și venit la putere, după alegeri bibilite ca atunci, cu marea criză economică care a pus o marcă de nedezlipit și asupra guvernării sincopate a PNȚ… A urmat marea guvernale liberală, cea cu vârful economic de după marea criză…
Aruncând flegmele sale înspre sărbătoarea Unirii Bucovinei și a manifestărilor, bune, rele, așa cum sunt, folosind un citat din presa de partid, unilaterală și exclusivistă, Gâză Drăgușanul demonstrează cât îi este de străină istoria, pe care nu o înțelege și nu o cunoaște altfel decât în această manieră oțioasă, superficială și neprofesionistă..
Cei care îi suflă în partea din spate a kurului, istorici care s-ar sfii să emită astfel de panseuri de gâgă turbat care i-ar compromite definitiv ca profesioniști, nu fac nici acuma nici cel mai mic efort să-l tempereze, să-l țină în lesă, după cum este regula la canidele susceptibile de a transmite rabia…
Nici venerabilul domn Iacobescu, despre care – ce surpriză, bratia! – Gâză Drăgușanul a emis acum două zile un fel de fatwa, așa:
„…Şi, în vreme ce profesorul Mihai Iacobescu lucrează, pentru Academia Română, o altfel de istorie a Bucovinei, folosindu-se de o puzderie de informaţii dintre cele scoase de mine la lumină, Suceava incapabilă mă supune unui adevărat linşaj mediatic, fără a pune în contrapondere cărţi, ci insulte şi dezgustătoare calomnii. ..” (Gâză dixit, gazeta sa de perete, 14 feb. 2021)
impostorul își asociază, fără nicio jenă, numele cu academicienii
…din care rezultă că profesorul Iacobescu se folosește de „ informațiile” obținute de Gâză Drăgușanul prin dare cu jula, de pe internet (!!!), deci nici profesorul Iacobescu nu zice nici pâs, tace also the pig in the popușoi, oare de ce?
Nimeni nu pretinde, în mod absurd, ca domnia sa să citească bâzdâgăniile lui Gâză Drăgușanul, cele de pe blogul său, cele din „cărțile” sale… Însă ar fi trebuit să reacționeze deoarece are o idee profesională, foarte exactă, dealtfel, despre pericolul proliferării, prin internet, a unor rebuturi culturale toxice, cum sunt cele cu care infestează Drăgușanul internetul! Cam așa, domnu’ Iacobescu:
prostiile lui Drăgușanul pentru tineretul de azi, tineret care își extrage istoria și cultura de pe internet, iar la primele căutări în google apar imbecilitățile impostorului
…ceea ce se potrivește ca alifia pe rană la setea de cunoaștere, proverbială, nu-i așa, a tinerei generații, care se și adapă la izvoarele otrăvite ale lui Gâză & Pretenii !
Nici asta nu ar fi obligatoriu, poate suntem noi excesiv de exigenți cu batrânul dascăl, însă lucrurile nu sunt chiar așa de simple: dumnealui lansează și promovează ejusdem farinae, fel de fel de ciudați, cel puțin la fel de prolifici și de duși/aduși cu pluta precum domnul Gâză Drăgușanul!
Participând și ținând speech-uri moderate dar și modulate de un consum recomandat de medicul de familie de pișcoturi și dulci pahare, ca la lansarea căramizilor – cărți ale „juristului” cârciumar A.Br., care, ce să vezi, este unul dintre cei care îi dădeau, înainte de 1989, extemporale profesionale timidului Gâză Drăgușanul, despre legionari, adecă despre „martirii„ și „marturisitorii”, y compris batrânul legionar Ungureanu, cel cu motanul Somnorilă, mort la 100 de ani din cauza polemicilor de pe forumuri, cele care i-au distrus inocența și lirismul tradițional al legionarilor care au participat la rebeliunea din 1941…
Ce legătură ar avea Gâză Drăgușanul și umflatul cârciumar-poet, jurist (din specia celor care se cred/scriu „juristconsult”), putem banui, deși suntem siguri, însă, revenind la oaia noastră adică la Gâză Drăgușanul, dumnealui îi scapă mereu că faptele nerecunoscute sau negate, obiect al unor omisiuni (inacțiuni) voluntare, se ghicesc relativ ușor, cu destulă precizie, doar observând conturul celor recunoscute, un fel de nagativ, ca la puzzle…
Ei nu s-au întâlnit pe la festivaluri, de exemplu (A.Br. și Gâză…) dar se întâlnesc, iată, în viața „culturală” a Bucovinei, ca sacul cu peticul, tusea și junghiul, cadrul cu agentul, moderați de cineva asupra căruia nu îndrăznim să speculăm… Căci domnul A.Br., care i-a fost baci agentului Gâză Drăgușanul și căruia „i-a luat credința”, cum se zice la cronici, este cel care a scris, într-un op de cca 1,6 kg. (lansată printr-o ușoară și delikată bătaie la kur de către profesorul iacobescu…) că dacii erau creștini înainte de se naște Christos, copiind apoi zeci de pagini de pe Wikipedia, cu tot cu explicațiile de sub imagini, dar fără aceste imagini!
Dacă nu înțelegeți, că noi dzicu din fluier și vorbim în pilde să ni se coboare caprele de la munte, nu-i nimic, adică nu ați pierdut nimic…
Aceste considerații din discuție, sunt un turnesol al bunelor intenții, pentru toată lumea, iar cele ce vor urma, respectând legea, vor fi și mai dure… Căci pe Gâză Drăgușanul nu contravențiile îl fac odios ci exact delictele culturaleprecum cele de mai sus, și nu poți să-l amendezi că nu are studii și scrie cu derogare pentru lăutari, însă poți să îl prezinți publicului în toată splendoarea sa kufuristikă…
Iată și partea a doua a elogiului enciclopedistului of Mereni, cuviosul, batrânul, bolnavul, timidul Gâză-Drăgușanul, ca să se mai mângâie și fanii & fanele sale, y compris, doamna Teișanu G. !
. ..adică, după cum se vede în imagine, ține-te bine, bratia: „Casa care, în 1872, făcea parte din Universitate…”
În pagina mai există și alte năzdrăvănii, o reținem doar pe aceasta, cea mai șocantă și reprezentativă pentru subcultura sa devastatoare…
După cum se vede din link-ul paginii de istorie și cultură www.dragusanul.ro, după un obicei care l-a consacrat ca și povestitor de basme, de foiletoane ale inculturii sale agresive dar și, în mod aparent ciudat, de insulte la adresa inteligenței publicului-țintă, ne traduce o carte a unui francez, renumit în epocă, Frédéric Damé, cu lucrarea sa „Bucarest en 1906…”
”Frédéric Damé, cu lucrarea sa „Bucarest en 1906…” – carte consultată de noi
…cu pagina 110, în care este inclusă imaginea:
pag. 110, ”Bucarest en 1906…”
Text: ”Casă țărănească care, în 1872, făcea încă față (n.r. era poziționată în fața) Universității, lipită de zidul grădinii prințului Șuțu…”
Suntem, deci, în anul 1872, în București, capitala Principatelor Unite, cu Universitatea de nivel european aflată la începutul expansiunii sale culturale și științifice…
Dar, iată ce descoperă detectivul cultural Gâză Drăgușanul, era acolo și o bujdă (cum se mai zice în Bukowina…), un bordei, ezact ca la Mereni sau la Hilișeu-Horea, lipit de clădirea universității!!! Nici nu e de mirare, ar sugera, fin, cărturarul raional, ce încredere am putea să mai avem în absolvenții unei asemenea universități, de unde știm noi că amfiteatrul nu se afla în bordeiul respectiv??? În mod sigur, nu aveau nici internet, ciudații ăia! (n.r.)
Iată imagini și explicații care nu necesită comentarii, de pe un site al împătimiților Bucureștiului vechi:
Citiți, merită!
„…Pe locul unde acum este intrarea în pasaj din dreptul Muzeului de Istorie stau trei case modeste. Pe cea din dreapta se poate citi “Hotel Kiesch”. Alături, o casa cu pridvor pe stalpi de lemn. Cea de a treia este mai puțin vizibilă (i se vede doar acoperișul), trebuie sa fie cea care apare și într-o altă fotografie, câțiva ani mai târziu:
Jurnalistul francez si pasionatul de Bucuresti Frederic Dame o descrie în cartea sa “Bucarest en 1906” ca fiind casa țărănească ce, în 1872, se afla încă în fața Universității, lipită de zidul grădinii prințului Șuțu…”
Acuma, nu suntem nici noi atât de radicali încât să pretindem ca domnul Gâză Drăgușanul să se lase de sporturile sale favorite și să se apuce de citit cărți, de documentare, înainte de a scrie, pentru public, bănuim…
Aici merge, din nou, zicerea unui clasic în viață, de pe lista scurtă cu dușmani ai geniului Obcinelor Mari&Mici, respectiv domnul Viorel Varvaroi: „…Domnu Ionică, dar cine vă obligă pe dvs. să scrieți cărți?…”
O tentativă de răspuns: Consiliul Județean, personal din partea cdt. col(r) Flutur Gheorghe, dar și spiritul public care emană din statuia „Bukowina înaripată”, by Mircea Dăneasa… Însă nu băgăm mâna în foc că este un răspuns complet, doar banuim…
În viitorul apropiat, fără a renunța la elogiul mărturisitoruluiși martirului întru ale alfabetului, Gâză-Drăgușanul, vă vom furniza și câte ceva din ARTA cuvântului, la dumnealui!
Pentru că suntem invidioși pe profunzimea zicerilor sale, ce Vasile Lovinescu, că care Kant, că care Hegel?
Dupe cum veți vedea…
P.S. În atenția Comisiei de Etică și Disciplină a #CCB și $CJ: acest episod nu demonstrează, neapărat, că domnul Gâză Drăgușanul ar fi comis un furt intelectual, nici măcar o contrafacere…!!! Dar demonstrează, absolut, magnific, cum își dă dumnealui cu tesla-n zona inghinală, accetuând, prin reverberație, anumite efecte în zona capului dar și a reputației sale de sfertodoct, numa’ bun de păstrat în funcții publice, de mare impact cultural, precum și de consiliere la neamuri spirituale cocoțate la vârf, gradați cu table mari și stele care nu se văd dar se bănuiesc, pe sub maiou și pe supt ciorapi, nespălați de la precedentele alegeri…
fotografia zilei – The Trio Insect Galaxy, scuze Infect Galaxy ( 5Gang încă nu e vizibil, nu se vede Pârlea și Papura)
”Ciordel și Tulburel,
Pârlea, Papură, Lăcustă…
Personaje legendare,
Toate laolaltă gustă
Azi, din dulcea guvernare!”
Cine se lăuda, prin 2016, că nu lucrează cu penalii…?! și că-s prea mulți angajați la stat, stat degeaba în CJ?!
Acum sunt buni și penalii dovediți, iar insuficiența de cadre e mare…!!!
