Ministerul Educației a trimis spre publicare în Monitorul Oficial ordinul care reglementează oficial probele și disciplinele examenului național de bacalaureat pentru anul 2030. Această măsură legislativă vizează direct elevii care încep clasa a IX-a în toamna anului 2026, aceștia urmând să formeze prima generație de absolvenți de liceu evaluată în baza noilor planuri-cadru și programe școlare aprobate prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Decizia este implementată din timp pentru a asigura predictibilitate și transparență pentru elevi și cadre didactice, garantând o corelare directă între curriculumul parcurs pe parcursul celor patru ani de liceu și competențele testate la final. orice modificare ulterioară a acestei structuri fiind condiționată de o revizuire prealabilă a legii în Parlament.
Principala noutate adusă de examenul din 2030 constă în introducerea unui Bacalaureat diferențiat și puternic adaptat filierei, profilului și alegerii individuale a elevilor. La capitolul competențelor lingvistice, pe lângă menținerea evaluărilor tradiționale la limba română (și maternă, unde este cazul), absolvenții vor fi testați obligatoriu la două limbi moderne de circulație internațională, față de o singură limbă în structura actuală. Competențele digitale rămân, de asemenea, o probă de evaluare obligatorie. De remarcat este faptul că evaluarea celor două limbi moderne (proba B), competențele digitale (proba C) și noua probă scrisă de competențe de bază (proba F) sunt programate să se desfășoare pe parcursul anului școlar, facilitând o decongestionare a sesiunii de vară.
În ceea ce privește probele scrise, structura a fost regândită radical. Proba scrisă la Limba și literatura română rămâne un pilon comun obligatoriu (cu mici diferențieri pentru profilul umanist/filologie și minorități). Însă, marile schimbări apar la nivelul celor două probe scrise obligatorii diferențiate (proba E). Pentru filiera teoretică, la specializarea matematică-informatică, prima probă va fi la matematică, iar a doua la alegere între informatică, fizică, chimie sau biologie. La științe ale naturii, prima probă va fi la alegere între fizică, chimie și biologie, iar a doua dintr-o paletă mai largă ce include și matematica sau informatica. Elevii de la științe sociale vor susține istoria, urmată de geografie, discipline socio-umane sau religie, în timp ce la filologie prima probă va fi din limba și literatura unei limbi străine, iar a doua la alegere între istorie, geografie, religie sau socio-umane. Filierele tehnologică și vocațională vor avea probe axate specific pe domeniul de pregătire și disciplinele relevante profilului.
Cea mai importantă adăugire la examenul național este proba F, o probă scrisă cu totul nouă ce vizează evaluarea competențelor de bază, funcționând ca o probă complementară profilului de studiu. Astfel, pentru a asigura o cultură generală echilibrată, elevii de la profilul real vor trebui să aleagă o disciplină umanistă (istorie, geografie, discipline socio-umane sau religie). În mod simetric, elevii de la profilul umanist vor fi testați la o disciplină de profil real (matematică, fizică, chimie sau biologie). Pentru filierele tehnologică și vocațională, proba F va consta, de asemenea, într-o disciplină de profil real sau umanist, aleasă în mod complementar față de materiile deja selectate în cadrul probei E, închizând astfel un circuit de evaluare complet adaptat noii arhitecturi curriculare din România.