Pentru început, să vă arătăm, din nou, de unde își extrage Ion Drăgușanul ”savantlâcul”…o fotografie reprodusă de Gâză Drăgușanul sub două nume, indicând grupuri diferite esențial;
Dar, mai întâi să vedem originalul, cum apare grupul de slovaci din Poiana Micului:
”Slowakische Volkstypen in der Bukowina” adică, în traducere ”tipuri de porturi populare slovace în Bucovina” nu este plagiată doar de pe Bildarchiv Austria Click AICI!, ci iată și un alt site, mult mai clar și la îndemâna cititorilor: Wikimedia.org Click AICI!
Cum apare reprodusă, în două feluri diferite, la scriitorul Ion Gâză Drăgușanul:
Falsul ”Port din Câmpulung Moldovenesc”, dar și într-o postare mai veche (conform link mai jos) unde apare corect, astfel Bucovina în Ősterreichische Nationalbibliothek 1 Click AICI! cu link-ul http://dragusanul.ro/bucovina-in-osterreichische-nationalbibliothek-1/
La așa o brambureală care denota, în primul rând, precaritatea sa intelectuală, ți se face părul măciucă…
O altă mistificare a istoriei cu Ce a văzut Eminescu, la Putna, în 1871 Click AICI!, în care impostorul dă ca fiind ”Bucovineni, în 1871 – acuarelă de Szathmari”
Detaliu important – iata ce zice Gâză Drăgușanul, testând piața cu o nouă contrafacere:
Pentru că nu sunt din Putna, în nici un caz, și nici din ce a văzut Eminescu, modelele lui Szatmari par să fie (dealtfel, irelevant pentru artist dar și pentru opera sa!) din nord-estul Bucovinei, după cum este îmbracată, femeia aceasta pare a fi ruteancă, femeile măritate din Putna, după cum știți, nu ies cu prigitoarea (catrința…) prinsă-n brâu, că dacă ies, ori le bate barbatu’, ori mama, ori vecinii… Titlul dar si apartenența sunt nu numai arbitrare dar denotă și precaritatea sa în materie, plus că nu are nici o ezitare să improvizeze în scopuri frivole…
… dar, în cruda realitate sunt doar ”Tineri căsătoriți din Bukovina”
Din aceeași zi, din aceeași operă drăgușaniană „Călugări de la mănăstirea Bistrița, acuarelă de Amedeo Preziosi”… pe care o găsiți mai jos, într-o metaforă a tâmpeniei mature, o parafrază imagistică à la poetul State Prodănescu din Merenii de Bukowina
”Povestea cârciumăritului la români este cea a unor ipocrite afaceri ierarho-călugăreşti, prin care lacomii adunători de averi pământeşti, începând de la mitropoliţi şi până la stareţi, cultivau cu încrâncenare viciul… Conform mărturiilor vremurilor, care se păstrează de prin 1411, încoace, afacerea mănăstirească a negustoriei cu vicii s-a desfăşurat, întotdeauna, cu sprijinul şi cu daniile voievozilor care au bântuit prin istoria noastră…”.
… de unde rezultă că fudulul critic universal confundă mănăstirea Bistrița din Vâlcea cu mănăstirea din județul Neamț, care ar avea, poate, oarece legatură cu Bucovina, prin apropiere…
Iată cum”savantul” Drăgușanul îi învață pe alții că e bine să fii impostor, ca să primeștii subvenții pe cărți de la Consiliul Județean Suceava!
Aquarela este foarte cunoscută, nimeni nu o atribuie altcuiva sau cu alt subiect… Oltenia nu este în Moldova, iar de cârciumărit – nici vorbă!
Iată și sursa confuziei, ukrainenii (care fac aceeași confuzie, la ei e de înțeles ce urmăresc…), de unde a izvorât și cura de plagiat:
Altă capodoperă, din aceeași OPERĂ a savantului Ion Drăgușanul, chiar din aceeași zi:
„Ucraineancă la piața din Cernăuți” conform Drăgușanul
…și originalul, plagiat din Album of Old Bukovina/Czernowitz Photos Click AICI!, ce indică “Cernăuțeancă la piață” – fiind o mare diferență între titluri, bineînțeles pentru cunoscători și istorici, nu pentru aplaudaci.
Este obositor și plictisitor să-l cauți pe impostorul Drăgușanul la toate plagiatele și falsurile sale de MISTIFICARE A ISTORIEI ROMÂNIEI, dar ceva mai trebuie spus:
– toate celelalte fotografii ale sale care nu au titluri originale vizibile, pe care nu le escamotează, sunt de pe site-uri ukrainene, traduse sau atribuite alandala! Nu are indicii și nici dovezi că se referă la ukraineni sau ruteni, la bucovineni, la grupuri, etc….
Este ideea sa fixă sau, cum bine ați observat, o provocare, un test înainte de a-și lansa “cartea”, ca să primească indicii sau idei…
Dar ați remarcat că nu se mai numește “colecția Ilustrierte Bukowina”?
Să fi observat impostorul că s-a făcut de kkt cu acel titlu?!
Pentru uzul cititorilor, transliterarea alfabetului gotic care l-a băgat în boale pe Gâză Drăgușanul și l-a determinat să se facă „botezător” și inventator de tiluri, confectioneur de contrafaceri penibile… este prezentată mai jos.
…Cu aplicație practică, iată, la contrafacerea sa cea mai scandaloasă, cea cu „Bejenari ardeleni trecând prin „șeaua” Tihuței!” (adică, dacă ar fi zis „șaua”, ce era? Numai el știe, precum și Dumnezeu și vaca cea neagră…)
Aici era vorba însă despre un fel de captatio benevolentiae, trebuia aburit și gâdilat la orgoliu Herr Gheorghe Flutur, ai cărui strămoși să fi trecut și ei „șeaua„ Tihuței, la 1762, spre Bucovina, fugind de pe Bârgaie de răul sașilor, nu dezvoltăm aici…
Dacă ne uităm atent, vedem că personajul din prim-plan chiar încrețește fruntea ca Flutur, n-are cască nici ochelari, nici lopată de pus Bucovina pe hartă, dar să ținem cont de context!
Când a fost să dea explicații, că era o presiune comparabilă cu cea de acuma, Gâză Drăgușanul s-a scos tot pe gazeta sa de perete – Pataky, mare pictor maghiar, al cărui prenume nu-l știa, a greșit, acțiunea se petrecea, totuși, pe Tihuța, al dracului bozgor, să dea greșit munții, lasă că merge el, Gâză Drăgușanul, cu maestrul fotograf V. T. Rusu și va face poze care să demonstreze că Pataky este un mare potlogar, așa mare cum e el, picta fake-news-uri… Între timp, maestru fotograf Rusu a plecat dintre noi, Dumnezeu să-l ierte, iar Gâză Drăgușanul nu a mai demonstrat nimic, a rămas definitiv că ăia sunt mocani mergând la târg, undeva în munții Apuseni…
De ce dăm în reluare această imagine? Pentru că este o contrafacere de manual, este făcută cu intenție și încalcă cel puțin bunele practici dacă nu și legea, ca manieră de abordare dar și ca nesimțire…
Problemele sale cu etniile din Bucovina, pe care le scoate și le bagă în texte care frizează ba prostia, ba cinismul, ba ignoranța, ba reaua intenție, au însă rădăcini adânci, încă din vremea Imperiului austro-ungar, fiind nevoie de cunoștințe temeinice, de studii, dar și de fler, iata mai jos un exemplu, pentru publicul interesat:
…în care se observă că aceeași imagine circula, în epocă, cu două titluri total diferite, în prima, cea din stânga, perechea era de români, în a doua, aceeași imagine, era „pereche de tineri rutheni…”
Explicațiile nu țin numai de reaua intenție a celor care le puneau în circulație – în discuție intră și ignoranța, confuzia, superficialitatea … Aparent, costumul popular purtat de cei doi tineri, ar indica apartenența la etnia românească din Bucovina istorică.
Aceste imagini/cărți poștale ale vremii erau făcute de diferite ateliere foto, cele mai multe firme evreiești din epocă, unele foarte cunoscute și foarte solicitate, ultimul lucru care îi preocupa pe autori, având adesea cam același nivel de competență ca domnul Gâză Drăgușanul, era rigoarea științifică, subtilitățile cercetării sociologice… În acest haloimăs aflător în Bucovina, cel în care autoritatea și „homo bucovinensis” dădeau probe ale dezinteresului lor vădit față de soarta etniilor, scormonește cu propria sa incompetență impostorul Gâză Drăgușanul, ca să ne aburească pre noi, în considerarea banilor de la CJ al PDL… Pe „cărțile” sale, desigur…
”El știe carte, însă mai din părți,
Pentru că, iată, el ne scrie cărți…
Vei fi tu scriitor, bade Ioane,
Dar nu de Carte, poate de vagoane…”
Materialul în care, practic, Domnul Gâză Drăgușanul se autodenunță ca un contrafacerist de duzină este foarte bogat, o putem întinde luni întregi, poate o vom face, din rațiuni didactice dar și pedagogice… Vom vedea… dăcă îi compromitem, legitim, chiar toată opera (a se citi compromitem=devoala impostura…)! Analizăm deocamdată…
Nu putem decât să repetăm: Gâză Drăgușanul și etniile – baba și mitraliera MG-42, la Stalingrad…
Așa vă place istoria?!?!? …ca să-l cităm pe dumnealui…
În partea a doua, ca să învețe și specialiștii suceveni în drept ceea ce înseamnă un ȘANTAJ CLASIC (de manual) – făcut în presă, să vedem, sumar, mai jos, doar din acest text, dacă întrunim toate elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj:
Deci, ce avem noi aicea, da’ ce avem noi aici !!!, domnilor specialiști în drept
”...ca să crape rânza în beldimani şi covaşi, înainte de a apuca eu să redactez (nu-i nici o grabă, dar sunt om harnic) plângerea penală pentru hărţuire (probele le aveţi mai sus şi le-aţi putut citi) şi denunţul pentru corupţie. Dar mă pot lăsa păgubaş şi de plângere, şi de denunţ, dacă beldiman şi covaşă solicită Consiliului Judeţean Suceava anularea contractului de atribuire de publicitate (scapă şi de DNA, dacă o fac). În fond, asta mă interesează: să nu fure şmechereşte banul public. …Dacă denunţaţi unilateral contractul necuvenit (oricum nu o să vedeţi banii nemeritaţi) şi mă anunţaţi telefonic, în timpul zilei de mâine, renunţ şi la plângere, şi la denunţ”.
Conform practicii dar și doctrinei juridice în materie, infracțiunea de șantaj se consumă în momentul în care au fost adresate solicitările făptuitorului, urmate de amenințările cu divulgarea unor fapte reale/nereale (așa cum au fost acestea expuse în 05.01.2016 în articolul Cum am salvat 50.000 euro bani publici), indiferent dacă s-a dat sau nu curs solicitării făptuitorului.
Spre exemplu, într-o hotărâre relevantă, citată de doctrina de specialitate (M. Udroiu, ”Drept penal. Partea specială”, Ed. C. H. Beck, 2014, pag. 122) s-a reținut că ”fapta inculpatei care, în calitatea sa de ziarist, a amenințat partea vătămată cu darea în vileag a unor fapte compromițătoare pentru imaginea sa și a familiei sale, solicitându-i o sumă de bani pentru a nu publica un articol în acest sens, întrunește elementele constituive ale infracțiunii de șantaj. A da în vileag o faptă compromițătoare înseamnă a o aduce la cunoștință altor persoane. Nu interesează dacă darea în vileag se face într-un anumit mod. De asemenea, nu are relevanță dacă acea faptă este reală sau imaginară. Ea trebuie să fie compromițătoare pentru persoana amenințată sau pentru o rudă apropiată” (C.A. Pitești, secția penală, minori și familie, Decizia nr. 653/2008).
După cum a subliniat și hotărârea citată, nu contează modul în care se realizează darea în vileag, sens în care aceasta poate fi realizată fie prin articole de tip presă, fie prin depunerea unei sesizări penale sau a unui denunț (calomnios, sau nu, ca un drept constituțional al petentului) cu privire la faptele cu divulgarea cărora este șantajată victima.
Rezultatul acțiunilor de intimidare prin șantaj ale lui Ion Drăgușanul nu doar că s-au constituit în denunțuri penale clasate ulterior cu „faptele nu există”, dar au și fost publicate concomitent în spațiul public:
- Click AICI! Denunţ penal, cu materialul clienţilor cu link-ul https://dragusanul.ro/denunt-penal-cu-materialul-clientilor/
- Click AICI! Hărţuit de Beldiman şi Covaşă: Plângere penală cu link-ul https://dragusanul.ro/hartuit-de-beldiman-si-covasa-plangere-penala/
Avem așadar și rezultatul și dovada deplină a acțiunilor de intimidare condiționate de nedenunțarea unor fapte imaginare în cazul în care s-ar renunța la două contracte legale, atribuite prin licitație, câștigate în mod onest Click AICI! Curtea de Apel Suceava, dar și Click AICI! Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor București) – onestitate cunoscută la data șantajului efectiv, datorită acestor sentințe definitive cu autoritate de lucru judecat.
Explicațiile și analiza experților, în materialele următoare… dedicate JUSTIȚIEI sucevene, organizațiilor discrete și vânătorilor de baluri, afaceri pe interpuși ori experiențe…inedite. Care…? Click AICI!
Famiglia impostorului Drăgușanul are deja un bagaj ilegal și imoral semnificativ, completat cu 3 sentințe definitive Click AICI! care deja spun multe… despre conduita sa etică și profesională. Una, privind condamnarea pentru deținere și consum de droguri de mare risc, a doua privind începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea persoanei, iar a treia pentru fals în acte oficiale, uz de fals și mărturie mincinoasă.
Separat, avem cercetări ”in rem” pentru șantaj, amenințare, hărțuire, trafic de influență, spălare de bani, dare/luare de mită, constituire de grup infracțional, inducerea în eroare a organelor judiciare, nejustificarea averii, incompatibilitate și conflict de interese, dar și ultraj judiciar. Ce-o să fie, ce-o să iasă…, o să fie o nebunie, vorba melodiei….
”Stufos, dar mănos!
Și destul de periculos!
Nu trebuie să fii bos
Ca să fii de folos.”
Atunci când vă apucă mila ori lehamitea, amintiți-vă, vă rugăm frumos, de politically correct și atacurile suburbane la adresa unor doamne, domni, ierarhi bisericești, instituții, simboluri naționale – Click AICI!. O listă ce se va actualiza pe parcursul investigațiilor noastre!
Fiți cu ochii pe Noi, pentru că noi vi-i deschidem!
”unii citesc și adorm.
alții citesc și se trezesc…”
Spargem tiparele presei sucevene! Râdem și, în același timp, descoperim infractori!
Cu sprijinul: Mugur Ciumică, Marian Theresia Augusta
…și colectivul tehnic al Ziarului Ducatu’ Bukowina LIKE!
