România se află în topul țărilor Uniunii Europene cu cel mai mare consum de alcool. În timp ce crește numărul dependenților de alcool sau droguri, centrele pentru tratarea acestora au lipsuri majore.
„Majoritatea oamenilor apelează la alcool pentru a obține o stare de bine, o fericire falsă”, spune Marton Gyongyi, psiholog de specialitate în dependență la Asociația Psihosfera din Brașov.
„Cred că dependența a apărut pe un cumul de factori stresanți atât de la job, cât și din familie, neînțelegeri cu fosta soție din motive financiare sau altele legate de cheltuielile din casă, a apărut și infidelitatea. La job, lipsa de apreciere și frustrarea legată de niște prime”, spune Matei, dependent de alcool (numele real a fost schimbat pentru protejarea identității).
35% dintre adulții din România au declarat că au băut alcool în exces cel puțin o dată pe lună, potrivit datelor Eurostat pe anul 2019.
Această statistică plasează România pe locul al doilea în Uniunea Europeană la episoadele de consum excesiv de alcool cel puțin o dată pe lună, depășind semnificativ media UE, de 20%.
Un episod de consum excesiv de alcool constă în cantitate stabilită de OMS de „un sfert de tărie, 2 litri de bere sau 750 ml de vin”, a adăugat psiholoaga Marton Gyongyi.
Dacă un astfel de episod are loc de cel puțin de 4 ori pe săptămână, durează „între șase luni și doi ani, se creează o dependență fizică de alcool”, a mai spus psiholoaga.
Odată ce dependentul se oprește din consum, el poate ajunge în sevraj. „Această stare biologică cu riscuri de halucinații sau infarct se tratează la secția de psihiatrie”, precizează Morton, potrivit europalibera.
„De multe ori oamenii nu apelează la ajutor până nu ajung în sevraj. După sevraj, dependența psihologică trebuie tratată obligatoriu în continuare. La noi, eventual, avem primirea în urgențe, dar de multe ori se sare peste partea psihologică. Oamenii nu primesc serviciul integral de care au nevoie”, a explicat Marton Gyongyi, pentru Europa Liberă.
„În etapa de recuperare, dacă omul nu apucă să vorbească în grupurile de sprijin cu alți foști dependenți, să încurajeze sinceritatea și realizarea că a trecut prin boală, nici nu putem vorbi de recuperare”, a explicat ea.
Experții spun că, în România, există o lipsă generală de conștientizare în ceea ce privește tratamentul dependenței și un nivel ridicat de stigmatizare a alcoolicilor și a toxicomanilor.
Puțini oameni din România sunt conștienți că dependența este o boală și că există programe de tratament care chiar funcționează.
„Nu știam ce înseamnă dependența de alcool și nici ce trebuie făcut pentru a ajuta persoana care suferă. Am apelat la diferite metode băbești, la biserică, la vorbe bune și dulci, totul în zadar”, a spus Oana, al cărei soț a fost dependent de alcool.
„Dependența nu este o rușine, e o boală, deci se poate vindeca. Soțul meu este abstinent de șase ani și sunt mândră că am putut să-l sprijin corect în acest demers. Nu e o rușine să apelezi la psiholog. Păstrarea sănătații este importantă pentru uniunea familiei”, a mai spus Oana.
Psihologul Marton Gyongyi confirmă că există „o rușine socială în România. Comunitatea nu are încă percepția că este o boală”.
„În România ești catalogat și evaluat de multe ori mai mult prin bârfe și povești, decât pe capacitățile intelectuale pentru un anumit job”, de aceea mulți foști dependenți își ascund durerile, a mai spus Matei.
Centrele din România
Specialista Marton Gyongyi indică importanța în crearea de centre de „recuperare și reintegrare activă socioprofesională” deoarece „la spital sunt tratați de parcă ar fi un consum ocazional de alcool, iar orientarea ulterioară nu există”.
În România există foarte puține centre care să ofere recuperare psihologică pentru dependență. Primul centru a apărut la Sibiu, urmat de câte un centru în Iași, Cluj, București, Galați, Bacău și Constanța.
Toate centrele axate pe tratarea acestei boli funcționează ca ONG-uri care au fost nevoite să găsească fonduri de la biserică sau din străinătate.
Alcoolicii Anonimi (AA) nu au personal specializat ca psihologi sau psihiatri, iar șansele de recuperare sunt, în consecință, mult mai mici.
Lipsa de colaborare între AA și specialiști face recuperarea mai grea pentru cei care apelează doar la grupuri de suport.
„La grupurile de sprijin, atmosfera sinceră a dus la desecretizarea comportamentului din spatele pereților casei și ne-a ajutat să înțelegem că fără ajutorul specializat nu ieșeam din mediul nostru toxic”, a spus Oana, pentru Europa Liberă.
Marton Gyongyi spune că pentru o recuperare eficientă sunt necesare cel puțin 60 de ore de consiliere psihologică. Însă costul pentru aceste ore reprezintă o sumă mare de bani, pe care nu mulți români și-o permit.
„Costurile sunt foarte mari si cine nu poate sa le susțină financiar, renunță”, a mai relatat dependentul anonim pentru Europa Liberă.
„Banii dați de stat se duc la spitale pe ulcere, prostate, pancreatită, sau sunt dați la șomaj sau pensii de boală cronică. Banii ar putea fi redirecționați către astfel de, centre care pot preveni dependența de alcool. Decontarea prin Casa de Asigurări a serviciilor de psihologie clinică este aproape inexistentă”, a mai spus Marton Gyongyi.
Când a fost întrebat care este situația resurselor din România pentru combatarea dependentei de alcool și droguri, Alex care este în procesul de recuperare dupa multidependență de alcool și droguri, a spus pentru Europa Liberă: „absolut zero dorință și investiții în direcția vindecării dependențelor. Ajungi la A.N.A. (Agenția Națională Antidrog) și îți dai seama că nimănui nu-i pasă dacă programul reușește sau nu.”
„La noi, autoritatea te lasă să înveți pe propria piele ce doare. Eu sunt norocos, am susținere de la familie și prieteni, am bani să îmi plătesc psiholog, dar alții sunt lăsați în durere fără drum de întoarcere”, a declarat tânărul de 23 de ani.
Tinerii și dependența
Potrivit unei fișe informative de țară a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru România, consumul de alcool și consumul excesiv de alcool sunt ambele mai ridicate în rândul tinerilor români, comparativ cu media regiunii europene.
„Copilăria este un factor major în formarea comportamentelor de dependență. Probabil că, văzând la părinții mei un consum lipsit de orice simț al responsabilității, am ajuns să preiau obiceiul. Mediul în care trăiam și micile plăceri ale vieții care lipseau total sau erau scurte, de amăgire, iar apoi dispăreau pentru mult timp sunt un alt factor important” a mai spus Alex pentru Europa Liberă.
Un studiu efectuat în Pitești de Drain (Rețeaua de implementare a politicii în domeniul alcoolului din Olanda și România), a conchis că factorii care influentează consumul intens de alcool de către tinerii sub 18 ani sunt mediul în care trăiesc și vânzătorii de băuturi alcoolice, care nu respectă legea privind limita de vârstă legală.
Legislația română interzice vânzarea, consumul și comercializarea alcoolului către persoane sub 18 ani. Dar alcoolul este vândut cu ușurință minorilor, iar piața drogurilor este mai liberă decât în anii precedenți, a mai constatat rețeaua Drain.
Prețul, disponibilitatea și comercializarea alcoolului, în mare măsură nereglementate, sunt principalele motive pentru nivelurile ridicate ale consumului de alcool și ale efectelor nocive în rândul tinerilor din România.
Eurostat a mai arătat că, în 2021, România era a doua țară europeană cu cele mai ieftine prețuri la băuturile alcoolice.
Un alt studiu arată că tinerii români cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani cheltuiesc cel mai mult din banii pe care îi au pentru alcool. De exemplu, aceștia cheltuiesc de 17 ori mai mult pe alcool decât pe cultură. 70 de lei au fost cheltuiți pe alcool, în timp ce doar 4 lei au fost cheltuiți pe cultură, relatează psnews.ro.