Senatorul PSD de Suceava, Ioan Stan, a criticat în plenul Senatului modul în care Guvernul comunică intențiile legate de creșterea vârstei de pensionare. El a arătat că, în timp ce premierul invocă responsabilitatea față de „viitorul generațiilor care vin după noi”, ministrul Muncii declară că nu există discuții despre majorarea vârstei standard. Ioan Stan a subliniat că astfel de mesaje contradictorii creează confuzie în rândul salariaților și a cerut ca orice decizie privind pensiile să fie fundamentată pe condiții de muncă și de viață comparabile cu cele din alte state UE.
„Îmbrăcarea veștilor neplăcute în exprimări emoționante, chiar patetice uneori, s-a dovedit o metodă practicată de politicienii aflați în situația de a aplica tactici dure, de rezolvare a situațiilor la fel de dure, cu care viața îi confruntă. Argumentez, citând din declarațiile premierului cu privire la necesitatea măririi vârstei de pensionare în România: „nu putem amaneta viitorul generațiilor care vin după noi”. Nu prea se potrivește cu o altă afirmație a înaltului demnitar citat, aceea care zice „ne place, nu ne place” și care nu mai lasă, în intenție, loc de alte păreri. Dar, important mi se pare modul de traducere în fapt, adică în legislație, pe care îl are premierul, în legătură cu această problemă. Sigur, înainte de toate, trebuie să ne hotărâm dacă această problemă există cu adevărat și nu este, cumva, o făcătură a unor adversari politici. Spun asta pentru că, în același timp, ministrul Muncii afirmă, în Parlament, că nu există discuții despre creșterea vârstei de pensionare, Guvernul declarând că nu discută posibilitatea creșterii vârstei standard de pensionare și că premierul s-a referit exclusiv la eliminarea excepțiilor de la vârsta standard. Premierul susține, la postul public de televiziune, că „suntem în situația în care avem nevoie de mulți oameni în piața reală a muncii. Și pentru asta, că ne place, că nu ne place, trebuie să creștem vârsta de pensionare”. Nr. 490/17.09.2025. Ce să înțeleagă din toate acestea salariatul care trage zilnic pentru salariu, atât cât îl are, în perspectiva unei situații asiguratorii pentru familia sa, din care, apropo, pot face parte și eventuali reprezentanți ai generațiilor viitoare? Mă tem că înțelege că se poate aștepta la orice! Personal, susțin părerea că putem vorbi de creșterea vârstei de pensionare comparativ cu alte state membre UE, atunci când vom avea condiții de muncă și de viață comparabile cu cele din statele cu care dorim a ne compara. Cu precizarea că, nici în prezent, România nu se situează pe o poziție inferioară în ierarhia la care mă refer. Și poate ar trebui să amintim aici, că în Europa vorbim de o vârstă de pensionare în intervalul 62 și 67 de ani, iar în România ultima creștere a fost, pentru femei, în ianuarie 2025, când a ajuns la 62 de ani și 4 luni și va fi urmată de o creștere treptată până la 65 de ani, la fel ca pentru bărbați, până în 2035. Doamnelor și domnilor colegi, sunt cele spuse până acum doar câteva considerente care argumentează părerea mea că, indiferent de situațiile în care, ca politicieni, suntem puși de problemele care frământă societatea, răspunsurile noastre trebuie să fie clare, fără afirmații contestate ulterior, menite să limpezească și nu să tulbure și mai mult timpurile pe care le trăim. Pentru asta e nevoie nu doar de tărie de caracter ci și de înțelepciune”, a declarat senatorul PSD de Suceava, Ioan Stan.