Un caz care sfidează orice urmă de umanitate și decență a fost scos la lumină pe o rețea de socializare de către primarul comunei Frumosu, Constantin Buga, stârnind un val de indignare și groază. Edilul a relatat și ilustrat modul în care o familie din satul Deia trăiește în condiții improprii și insalubre, demne mai degrabă de lagărul de concentrare de la Auschwitz, decât de o locuință.
Trei persoane, un bărbat și două femei, toate încadrate cu grad grav de handicap, dintre care una cu schizofrenie, locuiesc într-o cameră deplorabilă, în care mizeria este de nedescris. Mai mult decât atât, una dintre femei, cea cu schizofrenie, este legată cu o sfoară de pat. O metodă de o cruzime medievală, aplicată unei persoane vulnerabile, care ar fi trebuit să beneficieze de toată grija și protecția.
Acest caz este strigător la cer cu atât mai mult cu cât, până de curând, una dintre femei o avea asistentă personală pe nepoata acesteia, care era angajată de 15 ani. Deși fusese avertizată încă din luna iunie de către Asistența Socială că locuința este insalubră și că nu își face datoria, situația nu doar că nu s-a îmbunătățit, ci s-a agravat. La ultima verificare, asistenta personală și-a dat demisia, lăsând familia în aceeași situație dramatică.
„Nu am crezut că în anul 2025 există în localitatea noastră persoane legate de pat. Am găsit oameni care trăiesc într-o mizerie greu de acceptat. De aceea am făcut tot ce a ținut de noi ca să reparăm situația.
Am înregistrat demisia doamnei. Ea era asistent personal de peste 15 ani. În realitate, își desfășura activitatea în alte locuri și nu avea grijă de persoanele pentru care era plătită. În luna iunie, după verificările asistenței sociale, i s-a comunicat că situația nu este în regulă, că locuința este insalubră și că nu își îndeplinește atribuțiile. A spus că se va ocupa. Nu a făcut acest lucru. La ultima verificare, mizeria era mai mare. Am înțeles că acum încearcă să facă ordine, dar este prea târziu.
Am discutat despre schimbarea asistentului personal și despre ce alte măsuri putem lua. Familia este dificilă. A refuzat în mod repetat internarea în centre. Acest lucru nu poate fi ignorat, mai ales că vorbim despre membri ai propriei familii și despre obligații asumate prin contractul de muncă.
Asistența socială a făcut verificări și în iunie. Au constatat aceleași probleme, însă doamna a promis atunci că rezolvă. Nu a rezolvat.
Am încercat să gestionăm situația cât se poate de civilizat. Este clar că nu se poate colabora cu ei. În momentul constatării faptelor, am informat toate instituțiile necesare. Poliție, parohie și alte structuri au fost anunțate.
Am luat legătura și cu DGASPC. Fiind vorba despre persoane adulte, cadrul legal este limitat. Toate cele trei persoane sunt încadrate în grad de handicap grav. Una dintre femei are probleme psihice cunoscute. A fost internată în trecut. Familia a refuzat internarea ulterioară. Nu există tutelă sau curatelă care să permită altcuiva să decidă în locul lor. Fără consimțământ nu putem face alte demersuri.
Centrele sunt pline în tot județul și în toată țara. Din cauza reorganizărilor nu se fac internări noi până în ianuarie. Este o problemă reală. Am discutat cu familia. Au promis că vor avea grijă de persoana cu cele mai mari probleme. Ar trebui să asigure supraveghere permanentă.
Ceea ce am postat public este redus față de ce am găsit la fața locului. Sănătatea și siguranța acestor oameni ar trebui să fie pe primul loc.
Familia a respins orice demers de internare în centre, inclusiv în centre private. Veniturile lor sunt suficiente. Primeau mii de lei lunar din indemnizații, pensii și alte surse. Problema nu ține de bani. Problema ține de lipsa acordului.
Bărbatul și femeia care au handicap locomotor și alte afecțiuni refuză internarea. Fără acordul lor nu putem face nimic. În trecut, după un episod psihiatric, au insistat ca persoana bolnavă să rămână acasă. Asta nu este o soluție. Atunci erau mai sănătoși și reușeau să se descurce. Acum nu mai pot.
Din păcate, accesul la ei este greu. Totul este închis. Nu putem verifica oricând, însă asta nu înseamnă că putem lăsa lucrurile așa.
Astăzi colegii mei vor discuta din nou cu familia. Vor încerca să obțină acordul pentru un centru privat. Scopul este să asigurăm supraveghere și îngrijire. Încercăm să identificăm o altă persoană pentru postul de asistent personal, o persoană dedicată. Ei spun că se vor ocupa singuri, dar nu avem motive să credem asta.
Așteptăm rezultatul verificărilor de astăzi și vom lua măsurile care se impun”, a declarat primarul comunei Frumosu, Constantin Buga.
Cazul de la Deia nu este o simplă statistică, ci o oglindă deformată a unei societăți care permite ca ființele umane, cu dizabilități grave, să fie legate de pat și închise în condiții de o oroare de neconceput, în loc să fie protejate.
