În primele 5 luni din acest an, au fost aduși pe lume în România 64.599 de copii, cu aproape 13.000 mai puțini decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică. Problema demografică devine cu atât mai serioasă cu cât anul trecut numărul nou-născuţilor a fost cel mai mic din 1930 până în prezent.
La nivel european, ţările cu cea mai mare rată a natalităţii sunt Irlanda cu 11,2 născuţi-vii la 1000 locuitori, Cipru cu 11,1 născuţi-vii la 1000 locuitori, Franţa şi Suedia cu câte 10,9 născuţi-vii la 1000 locuitori. Rata natalităţii din România (10,3 născuţi-vii la 1000 locuitori), se situează peste media europeană (9,1 născuţi -vii la 1000 locuitori). Ţările europene cu cea mai mică rată a natalităţii au fost Grecia (7,9 născuţi-vii la 1000 locuitori), Spania (7,2 născuţi-vii la 1000 locuitori) şi Italia (6,8 născuţi-vii la 1000 locuitori).
Ponderea bebelușilor români cu mame de peste 30 de ani a fost de 44,6%. Această pondere este mai ridicată în mediul urban, 54,0%, în comparaţie cu mediul rural, unde a fost de 34,2%.
Din totalul născuţilor-vii, circa 32% au fost născuţi înafara căsătoriei, iar din cei născuți în cadrul căsătoriei, aproape 60% au venit pe lume după mai mult de doi ani de mariaj.
Circa jumătate din numărul total al nou-născuţilor au mame salariate, iar o treime aveau mame casnice. Situaţia diferă mult pe medii de rezidenţă. Astfel, în mediul urban, 66,6% din mamele copiilor născuţi în anul 2021 erau salariate, faţă de numai 41,7% în mediul rural, unde ponderea copiilor născuţi de mame casnice este de 47,5% (faţă de numai 20,7% în mediul urban).
Fertilitatea feminină a fost cuprinsă între 44,5 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă în judeţul Suceava şi 27,5 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă în judeţul Caraş-Severin. Rate scăzute ale fertilităţii (sub 30 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă) s-au înregistrat şi în judeţele: Brăila, Gorj, Hunedoara, Neamţ şi Vâlcea. În mediul rural, rata fertilităţii este superioară celei din mediul urban (38,7 faţă de 32,0 născuţi vii la 1000 femei de vârstă fertilă). Rata natalităţii a fost de 8,2 născuţi-vii la 1000 locuitori, mai ridicată în mediul rural (8,9 născuţi-vii la 1000 locuitori) faţă de mediul urban (7,6 născuţi-vii la 1000 locuitori).
Rata natalităţii s-a situat în anul 2021 între 10,6 născuţi-vii la 1000 locuitori în judeţul Suceava şi 6,1 născuţi-vii la 1000 locuitori în judeţul Caraş-Severin. Dintre judeţele cu o natalitate ridicată (peste 9 născuţi-vii la 1000 locuitori) se numără şi judeţele: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Iaşi, Ilfov şi Sălaj. Rate scăzute de natalitate (sub 7 născuţi-vii la 1000 locuitori) s-au înregistrat şi în judeţele Brăila, Hunedoara, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Teleorman, şi Vâlcea.
Din totalul nou-născuţilor înregistraţi în România în anul 2021, 98,8% aveau reşedinţa obişnuită în România, iar 2239 copii aveau reşedinţa obişnuită în străinătate.
În anul 2021, vârsta medie a mamei la naştere a fost de 28,8 ani, iar vârsta medie la prima naştere a fost de 27,5 ani, în uşoară scădere faţă de anul 2020 când vârsta medie a mamei la naştere a fost de 28,9 ani, iar vârsta medie la prima naştere a fost 27,8 ani. În mediul rural, vârsta medie a mamei la naştere a fost mai mică, 27,4 ani (25,2 ani la prima naştere), comparativ cu cea din mediul urban unde vârsta medie la naştere a fost de 30,2 ani (29,2 ani la prima naştere), notează hotnews.ro.