Duminică, 27 august, când este comemorat eroul-cărturar bucovinean Ion Grămadă, în semn de recunoștință, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Niculai Barbă, a depus jerbe de flori la mormântul din Cimitirul Eroilor de la Suceava și la bustul de la Stroiești. Aici, o coroană de flori a fost depusă de primarul comunei Stroiești, Mihai Senic.
Născut pe 3 ianuarie 1886 la Zaharești într-o familie de țărani, părinții Constantin și Paraschiva, Ion Grămadă este primul dintre cei cinci copii. Își începe studiile în satul natal și le va continua la Suceava, Cernăuți și Viena, unde avea să-și ia doctoratul în istorie. Scriitor, istoric, publicist, va îmbrățișa pentru scurt timp și cariera militară.
A fost pasionat de istoria românilor și de literatură, preocupat de soarta Bucovinei și drepturile românilor, cu un patriotism dus până la jertfa supremă.
Încă de când era elev, scrierile sale au apărut în publicații de referință, el fiind și fondatorul Gazetei Deșteptarea, apărută la Cernăuți în anul 1907. Ion Grămadă s-a înrolat voluntar în Armata Română și a cerut să lupte în linia întâi, preluând comanda unui pluton de vânători de munte. A căzut eroic la 27 august 1917, la Cireșoaia, în timpul unei ofensive a trupelor române pentru recuperarea de teritorii cotropite. Avea 31 de ani.
Despre Ion Grămadă, încă nu îndeajuns de bine cunoscut, Nicolae Iorga spunea că între toţi tinerii din țara lui nu era unul să-l întreacă, iar Constantin Loghin scria că Bucovina a pierdut în Ion Grămadă nu numai un erou căzut pe câmpul de luptă, ci şi un scriitor gingaş, un profesor destoinic, un istoric temeinic, un naţionalist înfocat, un dibaci traducător, un orator iscusit şi pe cel mai mare gazetar şi prozator al ei. Prin tot ce a făcut în scurta sa viață, Ion Grămadă este un erou al Armatei Române, lăsându-ne repere demne de urmat care vor dăinui de-a pururi, precum neamul pe care l-a slujit și l-a slăvit.