COPY – PASTE
CA EXPRESIE A ALTRUISMULUI LITERAR LA ANDRUȘKA,
în sensul că ce scrie pe WIKIPEDIA e sfânt, iar ce e sfânt trebe citat MOT À MOT, nu te joci, ghilimele, alte erezii !
…deci, are următoarele dimensiuni: 239 X 172 X 50 mm… Cântărește, în picioare, pe cântarul electronic, 1660 grame, culcată, pe același cântar, 1650 grame…
Prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu – Prorector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. For tutelar?
Tata al nost’, care ești tu la USV, dă-ne nouă, juriștilor umflați cu pompa lui Dumitru, cuvântul tău de sprijin, că și eu trimite-voi ce-i mai mândru pe la noi, pe la pensiune…
În fine, este cazul să abordăm frontal problema PLAGIATULUI, ca metodă utilizată de către domnul Breabăn pentru a-și realiza masivele opuri literar-artistice dar și de specialitate, că dumnealui a fost și ghid, s-a adăpat de la izvorul informațiilor furnizate de măicuțele miloase de pe la mânăstiri și, iaca acum întoarce ajutorul primit, să fie, acolo, contribuția sa, cca două-trei coșărci cu carte care nu poate fi trecută cu vederea!
Să mai explicăm: atunci când îi zicem „cârciumar”, îi zicem așa pentru că nu putem să îi zicem „pensionar”, pentru că are o pensiune…
Caragiale a fost cârciumar, a deschis, pe rând, mai multe berării care au dat faliment… De ce? Pentru că, n-ai să crezi, dragă Andrușka, nu putea trăi din scris! Cincinat Pavelescu a scris, așa, ca între genii, că:
„Iancu Luca Caragiale / Îţi dă berea cu măsură / Face şi literatură… / Însă nu face parale!“
Una dintre berăriile sale s-a numit, pur și simplu: „Mica Academie de Șpriț și Bere”! Însă el nu s-a îmbogățit nici din cârciumărit, nici din scris, a moștenit o avere de la o rudă (Mămuloaia…) și s-a mutat la Berlin…
Atenție, totuși: deci, Caragiale a încercat să trăiască din cârciumărit, nu din scris… Domnul Breabăn trece de la cârciumă la scris…
”Bukowina lui Invers” ?
Cât despre cotarea sa ca „jurist”, pe care o indică, lapidar, ca fiind ocupația sa de bază înainte de a se pensiona, când și-a mai tras sufletul și s-a lăsat transportat de febra talentului său literar atât de voluminos, să observăm că omite, cu bună știință, perioada sa de „ghid”, când l-au învățat măicuțele cum e cu Vechiul și Noul Testament, cum l-a descoperit pe Căpitanul Ceresc, chestii… Însă nu asta a contat în calificarea sa ca ”jurist”, cea care a dat, desigur, străluciți reprezentanți, cum ar fi, de exmplu, domnul Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, antamat, se pare, ca viitor organizator al facultății de drept de la Suceava! Dumnealui n-a scris un rând, n-a publicat un articol, și ce dacă? N-ai vrea să ai, domnu’ Andrușka, salariile și pensiile sale? Că cum se făcea cu „juriștii”, ce erau, de fapt ei? (nu că ați fi și dvs. în această situație, nici nu ne-a trecut prin cap!)
Deci, dacă un milițian primea a treia cizmă, din diferite motive, ce făcea el, ca să aibă și el un venit frumos dar și patria să mai culeagă din roadele investiției în soarta sa? Era făcut discret „jurist”, cu dezvoltarea „juristconsult” ! Corect este „jurisconsult”, consultant în drept, cum ar fi, însă tradiția așa era, pă pământul României!
Cum a fost și domnul Zegrean, credem dar nu băgăm mâna în foc, adecă erai „juristconsult” la IMAIA-ITSAIA-BJATM, unul din aceste lungi abrevieri, de unde mai pica o țeavă, o ghivetă, un robinet, ceva becuri care să beculească pentru organe, ciment, și, din când, reprezentai statul în instanță, care pierdea ca ceasul, că statul era ceva mare și gras, prost, așa era tradițional, să piardă…
Treaba s-a întins hăt încoace, juriștii democrației au avut de pierdut averi și mai zemoase ale statului care suferea de un retard măricel și nu pricepea ce i se întâmplă…
Sigur că Andrușka n-a fost chiar milițian, el a fost jurist ca lamura, eco-bio, el nu a avut treabă cu legionarii, este prea bătrân să fie neolegionar și prea tânăr să fi fost, mă-nțelegi, ceva pe la vreun cuib, mai degrabă e pe bază de arhangheli, de trăiască religiunea și Căpitanul Ceresc, nu insistăm, vom specula în alt episod, pe bază de texte, ale sale, desigur…
Acuma să trecem la PLAGIATE… Am anumite ezitări, plagiatul a devenit un stil, nici nu știi când și cât se poate plagia, În cazul domnului Andrușka există, cel puțin în monumentalul său volum de 1650 g. pe care îl puteți admira în imagini, chiar pe cântar, pagini întregi copiate, fără nici o greață, din WIKIPEDIA, am identificat chiar și alte lucrări, site-uri, le vom arăta pe rând…
Chiar am indicat un criteriu de recunoaștere a stării de plagiat, că unde scrie într-o limbă română decentă, acceptabilă, fără erori și considerații hilare sau grotești, acolo e plagiat, mai ales din WIKIPEDIA… Unde dai peste un tip de discurs bombastic, sforăitor, cu dezacorduri penibile, cu considerațiuni de gâgă, acolo este lucrarea juristului Andrușka …
Nu putem epuiza, nici nu ne-am propus, întreaga sa „operă”, ca să fiu cinstit m-am plictisit să dau bani pe câte o coșarcă de cărți, că nu știu ce voi face cu ele, după, adică după ce le analizez… Adică știu, însă nu pot să spun, nu este ce credeți dvs., azi hârtia igienică există, este ieftină și de bună calitate…
Luăm, la întâmplare așa:
BISERICA „Sf. Simion din Suceava” în cartea lui Andrușka, între paginile 903-909, întreg textul este copiat din Wikipedia, inclusiv, cu minime abteri, la derută, așa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Simion_din_Suceava
Numai considerente tehnice și de suprafață / volum ne împiedică să reproducem textele în paralel, o vom face doar în câteva situații spectaculoase, inclusiv prin neghiobia lor, până atunci indicăm pagina din Wikipedia și pagina de carte… Deci, din nou:
CETATEA ȘCHEIA, la Breabăn, la carte, între paginile 925-928, este, în întregime, din
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_%C8%98cheia
BISERICA „TĂIERII CAPULUI SF.IOAN BOTEZATORUL” Arbore, paginile 635-654
…este parțial plagiat (textul) după https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Arbore
Sunt intercalate fraze și din alte lucrări sau site-uri, o cercetare exhaustivă presupune mijloace care nu stau nici în patrimoniul, nici în intenția ZDB (Ziarul Ducatu’ Bukowina)…
MĂNĂSTIREA ZAMCA, între paginile 915-921
…este parțial copiată,la virgulă, de pe https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Zamca
…dar și de pe https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-zamca-67888.html
Este posibil, chiar, ca Breabăn să fi valorificat texte care s-au interferat, de pe WIKIPEDIA și crestinortodox.ro , utilizate, în această formulă, și pentru alte pagini…
MĂNĂSTIREA DRAGOMIRNA, paginile 702-716
…este copiată masiv, practic, în totalitate, de pe https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Dragomirna
…cu tot cu subtitluri !
MĂNĂSTIREA BOGDANA, paginile 685-695, cu subtitlurile nițel amestecate, fără intenție, aș zice, doar așa, că avea timp, este de aici:
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Bogdana
În sfârșit, un exemplu absolut bulversant de nesimțire publicistică, greu de încadrat în vreun curent dintre cele de astăzi, chiar, în care a scrie carte înseamnă, adesea, să copii pe alții, înainte de a ști, chiar, să citești bine, ceea ce face parte, reprezintă apanajul analfabetismului funcțional care, nu-i așa, nu există, pentru că nu știm ce este, domnu’ jurist Andrușka!
Iată capodopera copy-paste, de trecut în manuale:
În WIKIPEDIA, pagina despre Cetatea Sucevei, așa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_de_Scaun_a_Sucevei
Să observați, vă rog, că pagina are și imagini, unele cu texte explicative, de pildă, aceasta:
Pentru rigoare, iată textul explicativ, copiat de sub imagine, acesta are legătură doar cu imaginea, o explică și dă detalii de teren, de amplasare și raportare la alte repere.
„…Cetatea Sucevei văzută de pe platou. Situată pe un pinten de deal, cetatea a fost afectată și de alunecări de teren. În imagine se văd trei bastioane reconstruite parțial, dunga albă indicând nivelul la care se aflau ruinele la mijlocul secolului al XX-lea. În depărtare se vede turnul Bisericii Sfântul Dumitru, construit de Alexandru Lăpușneanu și având 40 metri înălțime…”
Domnul Breabăn Andrei a procedat la un copy-paste devastator, agresiv, sfidător, imbecil… Așa:
…vedeți și precizarea reprodusă otova: „..în imagine se văd trei bastioane reconstruite, dunga albă indicând…”
Textul explicativ a fost integrat, senin, în textul pretins coerent, pretins propriu, al domnului Andrușka… Vă dați seama, taman despre Cetatea Sucevei !
Iată cum a integrat, în textul său, un corp străin, care avea altă destinație în textul original din WIKIPEDIA, puteți face comparații:
Acest plagiat primitiv denotă, în primul rând, precaritatea mijloacelor de exprimare, ignoranța, impostura pretinsului autor Breabăn Andrei, jurist, cârciumar, membru al SSB, al unor comitete și comiții…
Este limpede că lucrarea de promovare a sa pe piață nu îi aparține în totalitate, aceasta este opera unor entități asupra cărora nu ne putem pronunța, din lipsă de dovezi peremptorii… Plus că, și dacă le-am putea numi, nu am face-o, deoarece darea în vileag nu este ocupația noastră, dacă înțelegeți, domnu’ Andrușka…
Există însă o nedumerire, că ..de ce… oameni despre care se presupune că sunt foarte inteligenți, stau bine cu știința de carte, chiar excelează în domeniu (cum este domnul Mircea A. Diaconu, al cărui profesionalism nu poate fi pus la îndoială) deci, de ce mizează ei pe cai morți, pe sforari de duzină, pe oameni care pun virgula între subiect și predicat sau fac respirație gură la gură unor curente și ideologii de pe uliți înfundate, pe care noi, românii, am mai fost, cu rezultate cunoscute…
Câteva cuvinte pentru domnul Breabăn: nu se poate să nu știți, admitem că sunteți din domeniu, din HoReCa, ce-ați fost, ați fost… Nu ați auzit de ghidurile Baedeker’s, cunoscute în Europa și în lume, încă de prin 1828?
Acestea, ghidurile, aveau un format optim, ca să poată fi manipulate în scopuri practice, utilizate pe teren… Ele aveau un format cunoscut ca „in octavo” (coala de tipar împărțită în 8), cam așa:
…special ca să poată fi utilizate, pe teren,de către turiști! Cum ar putea cineva crede că astăzi, la ora la care tinerii își iau informațiile, aproape exclusiv, de pe internet, cu mijloace fiabile, ar mai căra în rucsac volume de aproape 2 kg ? Și nu numai tinerii!
Plagiate de pe internet…
RUGĂCIUNEA UNUI DAC ZAMOSTEAN XXL
Fă-mă, Doamne, așa cum m-ai făcut jurist
Și cârciumar, la Bukowina, legănat de vise,
Oleacă scriitor, scrie-voi chiar și un acatist
Dar fă-mă, odată, cum arată-mi-se !
Că și eu îți voi trimite, fac un legământ,
În contrapartidă și-n participațiune,
Gradul de Căpitan, acuma disponibil pe Pământ,
Care a fost odată mare și-n Legiune.
Că l-aș lua chiar eu, însă mi-e mic,
Pe astă lume sunt grade mai bune
Și nici nu pot de răul unui inamic
Ce-mi scoate vorbe, ah, ce spurcăciune!
Nu-ți fă probleme, Doamne, că eu scriu,
Sunt membru SSB, în scopuri preventive,
Acordul posesiv-genitival încă nu-l știu
Însă, de vrei, voi fi și negustor de adjective!
Și ce scriu eu, cu roaba, cu coșarca, în zadar,
Să le împiestrițezi*, tu, Doamne, cu un pic de har!
*a împiestrița – verb pe care domnul Breabăn Andrei, scriitor și membru al SSB*, ramura juriștilor de plută, îl atribuie, el știe cum, în geniul său infailibil, operațiunii de închistrire a oulăr de Paște, conform „CONSTELAȚIA MĂNĂSTIRILOR…”, Ghid turistic, volumul I, secțiunea e) „Plecarea de la Gura Humorului”, în care, la pagina 174, spune:
„…cu izvoarele directe de inspirație a acelor măreți maeștri ai artei medievale din Moldova, cărțile Vechiului și Noului Testament cât și alte lucrări eligioase, istorice și de artă, găsite atât pe Google cât și în librării…”
Însă sediul materiei se află aici, la pagina 176, atenție:
„…lucrări tradiționale moldovenești oferite spre vânzare de oameni ai locului, lucrate minuțios de mână, în culori care mai de care mai frumoase, pentru toate vârstele și gusturile, catrințe, sumane, ouă împiestrițate după obiceiurile străvechi păstrate încă nealterate …”
*SSB – Societatea Scriitorilor Bucovineni, desigur!
Fiți cu ochii pe Noi, pentru că noi vi-i deschidem! ZDB Like AICI!
Dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu!
”unii citesc și adorm,
alții citesc și se trezesc…”
Redacția ZDB: Mugur Ciumică