Deputatul AUR Mihail Neamțu, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților, a cerut măsuri pentru protejarea patrimoniului istoric și religios din Bucovina. Într-o conferință de presă susținută la Suceava, acesta a vorbit despre necesitatea unei strategii clare pentru turismul cultural și a criticat modul în care arată zona din jurul unor obiective importante, precum Mănăstirea Voroneț.
Neamțu a spus că imaginea unui monument aflat în patrimoniul UNESCO este afectată de tarabele cu produse din plastic și de obiectele fără legătură cu tradiția locului. În opinia sa, zona din jurul mănăstirii ar trebui reorganizată, iar între monument și spațiile comerciale să existe un perimetru de protecție. El a precizat că meșteșugarii autentici trebuie sprijiniți și promovați, însă comerțul cu produse de import și aspectul de bazar nu își au locul lângă un monument de o asemenea valoare.
În același timp, deputatul a vorbit despre importanța educației și a păstrării identității naționale. Acesta și-a exprimat regretul că mulți tineri ajung mai ușor la festivaluri de divertisment decât în locuri încărcate de istorie, precum Mănăstirea Putna. El a dat ca exemple Italia, Austria și Polonia, țări care, în opinia sa, valorifică mai bine patrimoniul cultural și îl transformă într-un punct de atracție pentru turiști.
Printre propunerile prezentate se numără și înființarea unui muzeu dedicat lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care ar putea fi amenajat la Suceava sau la Voroneț. Mihail Neamțu consideră că un astfel de muzeu ar trebui să prezinte atât rolul domnitorului ca strateg militar și diplomat, cât și contribuția sa la dezvoltarea culturii și a credinței. De asemenea, acesta a propus folosirea tehnologiilor moderne, inclusiv a reconstituirilor digitale, pentru a face istoria mai atractivă pentru noile generații.
De altfel, trebuie precizat că în județul Suceava sunt o serie de obiective dedicate marelui Voievod. Printre acestea, amintim Muzeul de la Mănăstirea Putna, Muzeul de Istorie din Suceava, Cetatea de Scaun a Sucevei și Hanul Domnesc.
„Cred că sunteți la curent cu acest fenomen. Probabil că ați văzut și imaginile de la festivalul Beach, Please!, dar și marșurile și paradele LGBTQ organizate la București.
Întrebarea este ce facem cu România în aceste condiții. Din punctul nostru de vedere, Bucovina și, mai ales, Voronețul, această Capelă Sixtină a Orientului, reprezintă judecata de apoi a istoriei. Cred că, dincolo de pragurile istoriei, vom fi întrebați: «Ce ați făcut cu Voronețul? Ce ați făcut cu Bucovina? Ce ați făcut voi, românii, cu moștenirea lui Ștefan?»
M-aș fi bucurat să știu că sute de mii de părinți din România își doresc ca acești copii minunați pe care îi avem să fi vizitat măcar o dată Putna. În schimb, sute de copii vor spune: «Am fost la Beach, Please!». Nu cred că acesta este viitorul unei țări educate, al unei țări care vrea să pună memoria înainte de toate, ca fundament al identității.
Ce ar fi făcut, de pildă, polonezii dacă ar fi avut aceste comori, aceste chivoturi ale lui Petru Rareș sau ale lui Ștefan cel Mare? Ce ar fi făcut italienii dacă ar fi avut Bucovina, așa cum știu ei să gestioneze Toscana? Sau austriecii, așa cum gestionează Tirolul? Cred că și noi, românii, putem administra mai bine acest tezaur.
Doamnelor și domnilor, vin în fața dumneavoastră să vă spun că vizitez Bucovina de foarte mulți ani. Este un lucru cunoscut. Dar tot mai apăsătoare este senzația de jenă pe care o ai, și o spun acum și în calitate instituțională, de președinte al Comisiei pentru Cultură, atunci când te apropii de Voroneț și vezi aceste dughene, aceste elemente de kitsch, de plastic, de bazar.
Bazarul ar trebui să fie la Istanbul, nu la Voroneț. Ceva trebuie să se schimbe. Trebuie să schimbăm modul în care gestionăm inclusiv această cultură artizanală.
Suntem de acord ca meșteșugarii din Bucovina să aibă un spațiu în care să își vândă produsele. Evident că ne bucurăm să vedem costumul popular bucovinean și obiectele tradiționale, mai ales dacă ele sunt pecetluite de un simbol al autenticității, care ar trebui, poate, să fie recunoscut oficial de statul român. Să fii meșter popular din Bucovina ar trebui să fie un lucru important și respectat.
Din păcate, nu asta vedem. Vedem foarte mult plastic, foarte multe produse de import și o lipsă totală de viziune integrată asupra turismului cultural.
Ceea ce propunem noi este să renunțăm la toate aceste elemente care nu au ce căuta în preajma monumentului și să creăm un perimetru de protecție între monumentul UNESCO și zona comercială.
Nu mi se pare normal să auzi manele și să simți miros de langoși atunci când mergi să te închini la icoana lui Hristos. Nu mi se pare normal să încerci să asculți sunetul clopotului sau cântarea unei măicuțe și să fii acoperit de muzica dată la maximum din boxele unui comerciant.
De aceea spunem că trebuie să facem ceva pentru a curăța acest spațiu, pe care trebuie să îl privim cu ochii limpezi ai credinței.
Mai spunem un lucru. Ștefan cel Mare a făcut foarte multe pentru Bucovina. Dar ce a făcut Bucovina pentru Ștefan? De ce nu avem un mare muzeu dedicat lui Ștefan cel Mare și Sfânt, fie la Suceava, fie la Voroneț?
Avem nevoie de un muzeu care să prezinte dimensiunea luptătorului, a celui care a câștigat atâtea bătălii. Bătălia de la Vaslui din 1475 ar trebui să fie cunoscută de toți copiii din România.
Trebuie prezentată și dimensiunea diplomatului, pentru că Ștefan a făcut din Moldova o poartă de intrare în Europa și a avut un dialog permanent cu Veneția și cu Regatul Ungariei, așa cum a explicat foarte bine profesorul Ioan Aurel Pop într-o lucrare recentă.
Nu în ultimul rând, trebuie să vorbim despre ceea ce Nicolae Iorga a numit «Bizanț după Bizanț». După căderea Constantinopolului, aici s-a construit o formă de statalitate care celebra armonia dintre Biserică și puterea seculară.
Avem nevoie și de reconstituiri digitale ale cetăților lui Ștefan. Avem nevoie să îl prezentăm pe Ștefan ca paznic al hotarelor țării, dar și ca păstrător al valorilor culturale.
Suntem în Bucovina și ne bucurăm de acest lucru. Aceste meleaguri respiră istorie. Dar această istorie nu trebuie prezentată într-un registru exotic, ci într-unul nobil, care să ne facă mândri de această moștenire și să îi inspire pe cei tineri.
Ștefan a ajuns la conducerea Moldovei la o vârstă foarte tânără și a luptat pentru identitate, pentru credință și pentru frumusețe. Cred că atributul fundamental al ctitoriilor sale este frumusețea.
Dacă vrem să ne salvăm de vulgaritate, de urâțenie și de kitsch, trebuie să redescoperim nu doar albastrul de Voroneț, ci și armonia pe care Ștefan cel Mare a creat-o, îmbinând elemente ale stilului gotic cu arhitectura bizantină și dând naștere acelui splendid stil moldovenesc.
Suntem aici pentru a spune că acest lucru contează. AUR aude nemulțumirile turiștilor, aude nemulțumirile antreprenorilor și crede că, prin cultură, putem oferi inclusiv o șansă economică acestei regiuni minunate. Pentru asta trebuie însă să schimbăm din temelii viziunea noastră asupra patrimoniului și culturii.”, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Suceava, deputatul AUR Mihail Neamțu.