Deputații AUR Suceava, Dorel Acatrinei și Florin Pușcașu, i-au transmis premierului Nicolae Ciucă o interpelare privind creșterea prețurilor rovinietei.
Parlamentarii suceveni, au precizat că rovinieta pentru camioane se scumpește de șase ori: de la 1.210 euro, în prezent, la 7.050 euro în 2026. Transportatorii de mărfuri ar urma să plătească din 2026 o rovinietă de șase ori mai scumpă față de valoarea din prezent, de la 1.200 euro/an la 7.050 euro și chiar 16.000 euro din 2035, potrivit unui proiect pe care l-a prezentat Ministerul Transporturilor.
„Este o modificare substanțială a sistemului de taxare atât pentru autoturisme, cât mai ales pentru camioane, o obligație prevăzută în Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), cu termen vara anului 2023 pentru transpunerea în legislația națională, respectiv 2026 pentru aplicarea efectivă.
Astfel, rovinieta pentru autoturisme se va plăti ca în prezent pentru o anumită perioadă, dar se introduce clasa de poluare. Astfel, pentru un autoturism rovinieta va crește de la 28 la 38 euro în 2026 și 46 euro în 2035 pentru un autoturism Euro VI.
Rovinieta pentru camioane crește de la 1.210 euro/an (camioane grele) la 7.050 euro în 2026 și 16.275 euro în 2035 pentru un parcurs de 100.000 kilometri/an și norma de poluare Euro VI. Aceste propuneri sunt valabile pentru autostradă, calculul pentru folosirea drumurilor naționale fiind prevăzut la o valoarea de 50%.
Transportatorii români încrezători că valorile europene se bazează pe libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor resimt cel mai mult neprimirea României în spațiul Schengen iar prin această întârziere cetățenii români se simt cetățeni de mâna a doua care au obligațiile cetățenilor europeni dar nu au toate drepturile acestora care sunt probleme suplimentare față de costurile majorate.
Dacă astăzi am fi în Schengen ar fi eliminate pretextele de supunere la control și de amendarea transportatorilor români. Timpii de conducere și odihnă ai şoferilor profesioniști sunt reglementați strict în Uniunea Europeană, iar depășirea acestor timpi de conducere către șoferii profesioniști români, din cauza timpilor de așteptare la coadă la trecerea frontierei este sancționată de ofițerii de frontieră. De asemenea, ar fi eliminate abuzurile din frontieră la cântărire, fiind cea mai bună măsură de protecție a transportatorilor români împotriva discriminării față de ceilalți transportatori europeni. Rezultatul direct al eliminării controalelor la frontieră este o creștere a fluidității traficului transfrontalier cu numeroase beneficii constând în timp redus de staționare a transportatorilor români în frontieră și creșterea nivelului de trai în România pentru lucrătorii din domeniu.Controalele la frontieră perturbă traficul rutier de bunuri în spațiul comunitar, acest lucru fiind resimțit din plin de șoferii profesioniști direct expuși, care, se văd nevoiți să-și replanifice strategia de transport pentru a putea livra la timp comenzile. Desigur, toate aceste întârzieri generează costuri suplimentare ce se vor regăsi în costul total al produselor și, ca de fiecare dată, suportate de consumatorul final.
În acest context, o problemă suplimentară o reprezintă introducerea pachetului Mobilitate 1 și 2 care este în contradicție cu obiectivele Green Deal ale Uniunii Europene deoarece obligă întoarcerea camioanelor în statul membru în care au primit autorizația, la fiecare opt săptămâni și va conduce la creșterea numărului de “curse goale” care, în schimb, va genera emisii suplimentare de CO2 din sectorul transporturilor rutiere.
Operatorii de transport români sunt obligați să parcurgă 1.300 km în plus pentru a se conforma noilor reguli, în timp ce polonezii, slovacii și ungurii ar trebui să parcurgă jumătate din distanță sau chiar mai puțin. Revenirea la țara de origine la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nici o justificare economică. Aceasta ar putea duce la 1.160 de tone de emisii de CO2/zi sau 418.000 tone CO2/an.
Astfel, în următorii 2 ani, România va pierde peste 5% din PIB datorită migrării activității de transport rutier internațional, inclusiv a personalului direct implicat şi a familiilor. Totodată, ponderea la exporturi a transportului rutier de mărfuri în total transport rutier este de aproximativ 80%, de aceea orice măsură care nu ar sprijini acest trend ar afecta negativ economia României.
Față de această situație solicităm să ne răspundeți la următoarea interpelare:
Ați luat în calcul creșterea șomajului și falimentul unor transportatori români, care, nu pot să susțină PIB-ul României prin plata taxelor în condițiile impunerii unor costuri cu rovinieta mărite de 6 ori, a implementării pachetele de mobilitate «negociate» cu UE care generează costuri duble și fără beneficiile spațiului Schengen?”, se arată în textul interpelării.