Se ia un text gâzist, cel de mai jos, de exemplu, dintr-unul din numeroasele sale derapaje, delir verbal, kufurism ideatic, cam așa:
…Însă nu neglijați nici profundele sale cugetări din următoarele sale expuneri care, bineînțeles, constituie măduva concepției sale esoterice, dumnealui propunându-se pre sine ca un fel de Vasile Lovinescu, ceva între Rudolph Steiner și René Guénon, cel puțin!!!
…Unde iată, atenție mare:
Și, pe fond, iaca cum stau, în reluare, lucrurile cu enigmaticul Rarău:
…ceea ce corespunde, peste stupoarea noastră de neinițiați în cultul său, unei creșteri graduale a tensiunii epice, corespunzătoare dozării progresive a efectelor, conform și cu gradațiile termometrului esoteric merean (de la Mereni, n.r.)
Să nu uităm și aceste splendide și inedite cugetări
Unde noi mai introducem o strâmbă, adecă aceea că „Sacerdoții Soarelui” se puteau numi, lesne, și nebuni, sau cai!
Noi însă, fiind croiți din aluatul vulgar al celor care sunt interesați, depind, chiar, de banalitățile dicționarelor, cârtim, după obiceiul nostru cel prost, și cautăm în dicționare și cărți și aflăm că:
(Sextil Pușcariu, în „Etimologii”, DACOROMANIA, anul III)
„…O paralelă și mai apropiată e însă numele Rarău, din apropiere, identic cu numele păsării răpitoare rarău (la Cantemir, în care Tiktin, DRG, recunoaștepe ungurescul ráró, o specie de șoim (care se întâlnește și ca nume de localitate în Ungaria”…)
Iar în excelentul „Erdélyi Magyar Szótörténeti Tár…” I-XII. kötet, așa:
„…ráró 1. sólyomféle madár; un fel de şoim; Art Falke.1667: Az rárókat mind a hármat ide hozassa Kegyelmed, azt kivánja asszonyunk; itt válogattatja meg [TML IV, 144Naláczi István Teleki Mihályhoz]…”
Iată și în Scriban, „Dictionaru limbii românești”, edițiunea întâia, Iași,1939
…dar și în Iorgu Iordan, „Toponimia Romînească”,editura Academiei RPR, 1963:
Am putea să o ținem așa până mâine dimineață, în sfidarea lui René Guénon – ediția de Mereni, spre a dovedi că, uneori, adevărul iese, ca tâlharul, de unde nu te-aștepți, adică din „banalitățile dicționarelor”.
Lăsăm la o parte, pentru moment, că, și în alte împrejurări, domnul Gâză Drăgușanul nu se adapă, în mod vădit, din aceleași banalități…
Să mai amintim, în context, în afara banalității dicționarelor, că locul numit Piatra Șoimului se află exact, da’ exact, unde trebuie, deoarece „Piatra Şoimului este un perete stâncos al Rarăului care oferă o privelişte fantastică..” (am citat de pe blogul unui alt inamic nevinovat al domnului Gâză Drăgușanul, care scrie și el ceea ce știe toată lumea, Piatra Șoimului este o parte din masivul Rarău…)
Pe cine să crezi? Desigur, pe cel mai mare în grad, adică pe Dimitrie Cantemir…
Împrejurarea că numele „Rarău” provine din maghiară, că în acea limbă înseamnă „șoim”, reprezintă un subiect distinct, care depășește îndubitabil această dispută. Ca și în alte ocazii, discuția a fost tranșată de către specialiști, printre care nu se află, din fericire și domnul Gâză-Drăgușanul, în pofida încercărilor sale repetate de a se trage de brăcinar cu Dimitrie Cantemir.
Însă nu numai, el îl trage de urechi, și didactic dar și pedagogic, pe un oarecare Titu Maiorescu, care a scris (care știm-știm, care nu-nu!…) ”Beția de cuvinte”, cu subtitlul „Studiu de patologie literară”.
Textele sale prolixe, incoerente, cu trimiteri la plesneală, colaționări cu vicii fundamentale de sens dar și de logică reprezintă, în proză, exact aceeași propensiune care îl făcea pe un oarecare State Prodănescu să se creadă poet:
“Cernanitză apă rece
Pe pod cocoanele trece
Şi se plimbă prin saloane
Şi mînîncă macaroane
Cine are bani
mănîncă biftec…”
dar și
“Eu cînt a armatei noastre gloria,
iar nu ca căpitan Căpităneanu care nu mi-a plătit chiria!”
Panseuri lirice cu irizări de inteligență absolut comparabile cu cele ale domnului Găză Drăgușanul, despre orice, în orice formă de agregare literară, în orice ocaziune cioclopedică, să nu rămână, mă-nțelegeți, Bukowina fără expresia geniului său de almanahe…
Însă avem o bănuială că State Prodănescu nu era atât de șiret ca domnul Gâză Drăgușanul. În plus, răposatul State Prodănescu nu avea acces la INTERNET!
Să lămurim și episodul cu Titu Maiorescu (o să revenim cu textele numite mai sus…): Nu credem că bietului Titu Maiorescu i se trage de la „Beția cuvintelor”! Nu băgăm mâna în foc, însă, urmând logica fină, de piele de față de masă, a domnului Gâză Drăgușanul, credem că dumnealui a judecat și așa: ce încredere să am eu, enciclopedist din secolul XXI, într-unul care ținea cursuri la așa o universitate?
Iarăși, iată partea din Universitatea București incriminată de domnul Drăgușanul
Ceea ce, într-adevăr, așa este!
Să mai zicem doar:
”Gâză, în registru post-totemic :
Bine ar fi esoterist, dar nu famelic,
Decât un René Guénon anemic,
Mai bine sfertodoct isteric!”
”Măi bădiță Drăgușanul,
Eu te-aș angaja cu anul,
Ca să pupi și pe la mine
Ce știi tu să pupi mai bine.Te-aș angaja cu stămâna,
Că eu cred că mi-ar da mâna –
Ce pelasgi și costoboci
M-ar gâdila pe la …ceas!”
Atunci când vă apucă mila ori lehamitea, amintiți-vă, vă rugăm frumos, de politically correct și atacurile suburbane la adresa unor doamne, domni, ierarhi bisericești, instituții, simboluri naționale – Click AICI!. O listă ce se va actualiza pe parcursul investigațiilor noastre!
Fiți cu ochii pe Noi, pentru că noi vi-i deschidem!
”unii citesc și adorm.
alții citesc și se trezesc…”
Spargem tiparele presei sucevene! Râdem și, în același timp, descoperim infractori!
Cu sprijinul: Mugur Ciumică, Marian Theresia Augusta
…și colectivul tehnic al Ziarului Ducatu’ Bukowina LIKE!
