Fără subvenții europene, fără sprijinul fermierilor prin Politica Agricolă Comună, un kilogram de carne de porc ar costa 60 de euro și nu 6 euro, avertizează europarlamentarul român Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul României, potrivit agrointel.
Nu de puține ori sunt discuții în spațiul public legate de banii pe care ar trebui să-i primească fermierii astfel încât sa își păstreze capacitatea de a produce alimente de calitate și la prețuri accesibile pentru consumatori.
”Se creează astfel o falsă problemă că uneori fermierii primesc prea mulți bani și că ei nu se întorc în economie! La o primă vedere și o analiză economică rudimentară, fără să se înțeleagă prea multe, poate fi reală aserțiunea cu rata de întoarcere în economie! Se pierde însă din vedere un lucru esențial! Fără acești bani din subvenții sau plăți directe, cum vreți să le spuneți, costul pe unitatea de produs ar fi de 10 ori mai mare!”, a explicat Daniel Buda, precizând că a ridicat aceste probleme în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din această săptămână, participând la o dezbatere pe marginea prezentării de către un reprezentant al Comisiei (DG AGRI) a raportului de evaluare a politicii de informare privind politica agricolă comună (PAC).
Conform lui Daniel Buda, dacă astăzi, într-o medie europeană, kilogramul de carne de porc este 6 euro, fără aceste subvenții pentru fermieri, kilogramul ar costa poate 60 de euro.
”La fel și cu litru de lapte unde avem un preț mediu de 2 euro, s-ar duce în 15-20 de euro! De ce?! Simplu! Costurile de producție în agricultură sunt foarte mari! Și nu doar în România, ci în întreaga lume. Iar fermierul, în mod paradoxal, nu este un tonomat unde să bagi un euro și să scoți litru de lapte! Este și el un om, cu familie, cu copii la școală, cu nevoi personale și care de multe ori muncește în condiții care îți stârnesc empatie când stai pe canapeaua din living umblând la aerul condiționat ca să nu te doară capul!”, a explicat europarlamentarul român.
”Am mai spus asta și în cadrul Comisiei AGRI, unde din păcate avem de-a face cu unele abordări ale Comisiei desprinse din realitate, pentru că nu-i așa, nici aici nu sunt “toate cu lapte “. Cel mai bun barometru pentru viața la țară ar fi să ne facem o evaluare fiecare și să ne gândim câți dintre noi ne-am îndemna copilul să fie fermier într-o fermă de vaci de lapte de exemplu! Și atunci sigur că putem avea un răspuns. De ce noi, cei din Comisia de Agricultură și cei din Comisia de Dezvoltare Regională țipăm ca din gură de șarpe când Comisia Europeană, vrea să mai taie o felie din banii fermierilor sau a primarilor și să-i pună la dispoziția unor structuri care să dezvolte diverse capacități care au prea puține legături cu agricultura! Nu întâmplător le spuneam colegilor că cel mult le dam bălegarul pentru biogaz și nicidecum bani fermierilor! Deși chiar și bălegarul este un produs indispensabil având în vedere prețul îngrășămintelor!”, a punctat Daniel Buda.
Acesta consideră că toți consumatorii trebuie să fie informați în mod corect de aspectele legate de banii investiți în agricultură iar decidenții politici să înțeleagă că fermierul nu este doar “un dispecer al banilor“ pe care uneori îl mută dintr-un “jeb în alt jeb“! ”Asta dacă nu-i lovesc creșterea prețurilor între timp și umblă la alocația copilului să își completeze nevoile financiare!”, a încheiat Daniel Buda mesajul postat pe pagina sa de Facebook.
Câți bani primește România
Prin Politica Agricolă Comună, României îi vor fi alocați 21,65 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027 astfel:
Pilonul I, cu 13,6 miliarde euro, din care măsurile de piață 363 milioane de euro Pilonul II, cu 6,9 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală Având în vedere planul ambițios al Comisiei Europene de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere al climei și poluării până în 2050, fiecare stat membru trebuie să elaboreze un Plan Strategic național care să descrie modul în care vor fi îndeplinite obiectivele noii PAC și Pactului Verde, conform descrierii strategiei “De la fermă la consumator” și strategiei din domeniul biodiversității. Prin noua PAC va fi introdusă o rezervă pentru agricultură în valoare de minimul 450 milioane de euro anual, pentru a se putea finanța măsurile de piață, în eventualitatea unor crize, a precizat Daniel Buda.
Pentru noul PNS, există propunerea ca beneficiarii eligibili pe schemele de procesare să rămână doar formele asociative, pentru o integrare mai ușoară a materiei prime în procesare.
Plafonul sprijinului public va fi ridicat de la 2.5 milioane de euro la 15 milioane de euro. Extrem de importante în noul PNS vor fi și investițiile în procesarea și marketingul produselor agricole și pomicole în afara exploatației prin intermediul formelor asociative, creșterea eficienței energetice pentru unitățile de procesare existente.
Cel puțin 25% din bugetul statelor membre alocat sprijinului pentru venit, va fi alocat programelor ecologice iar cel puțin 35% din fondurile de dezvoltare rurală, alocate angajamentelor de agromediu prin care se promovează practicile favorabile mediului, climei și bunăstării animalelor. Reprezentanții Comisiei Europene urmăresc ca banii europeni să fie distribuiți mai echitabil, în special către fermele familiale mici și mijlocii și către tinerii fermieri, relatează psnews.ro.