În timp ce Nicușor Dan se pregătește pentru o nouă confruntare electorală, o figură discretă, dar influentă, reapare în atenția publică: Matei Păun. Considerat strategul din culisele campaniilor lui Dan, Păun este un personaj-cheie care, deși evită expunerea, joacă un rol central în configurarea traiectoriei politice a actualului primar general.
Cu o carieră de peste două decenii în finanțe internaționale și investiții strategice în piețele emergente din Europa de Est, Matei Păun s-a remarcat ca bancher de investiții, antreprenor și consultant de top. De la Moscova și New York până la București și Minsk, Păun a navigat cu abilitate în medii complexe, fiind implicat în privatizări, fuziuni și achiziții cu implicații regionale.
După debutul în cercurile financiare din Rusia anilor ’90 și implicarea în fonduri de investiții americane precum Firebird Management, Păun a fondat în România mai multe firme de consultanță financiară, culminând cu BAC Investment Bank. Aceasta a intermediat finanțări controversate, inclusiv de la Banca Internațională de Investiții (IIB), cu rădăcini în structurile statale rusești, și a fost implicată în achiziții sensibile, precum cea a Getica OOH, printr-un intermediar cu legături în Rusia.
Tot el a fost arhitectul campaniei USB/USR din 2016, dar și consilierul din umbră al lui Nicușor Dan în alegerile din 2020 și actuala campanie prezidențială. În ciuda unei poziții neoficiale, Păun a fost surprins în repetate rânduri alături de Dan în momente-cheie ale campaniei, ceea ce a alimentat speculații privind influența sa reală.
Digi24.ro a strâns informațiile prezente în spațiul public despre Matei Păun și a stat și de vorbă cu acesta pentru a lămuri ce legături a avut cu Federația Rusă sau Belarus, cum explică declarațiile catalogate drept pro-ruse și cum se implică în campania lui Nicușor Dan.
„Sunt o persoană cu convingeri profund pro-europene și care își dorește ca România să-și atingă potențialul maxim”, a subliniat din start Matei Păun în răspunsurile acordate sursei citate.
Despre implicarea în campania lui Nicușor Dan, el a menționat că în anul 2024 l-a „sfătuit” și a „sprijinit” campania „cum a putut” și că face același lucru și în anul 2025.
Figura lui Păun nu este lipsită de controverse. A fost acuzat că ar fi apropiat de cercuri de interese rusești, iar declarațiile sale din trecut – în care critica sancțiunile impuse Rusiei și elogia valorile societății ruse – au fost invocate de adversarii lui Dan pentru a pune sub semnul întrebării orientarea acestuia. Atât afacerile sale, cât și opiniile exprimate în interviuri au reaprins dezbateri privind transparența consilierilor informali în campaniile electorale.
Fondul de investiții încă se laudă cu rolul de „pionierat pe piețele de capital din Federația Rusă, statele baltice, zona balcanilor, Georgia, Kazahstan, etc”.
„Rolul nostru de pionierat (…) nu doar că a adus randamente mari pentru investitorii noștri, dar a contribuit și la modernizarea acestor națiuni”, potrivit descrierii de pe site-ul fondului pentru care a lucrat Matei Păun în trecut. În cariera lui profesională, Matei Păun a ocupat diverse poziții de conducere în cadrul unor companii care se ocupau de consultanță financiară în Europa de Sud-Est și țări din Comunitatea Statelor Independente (CSI – o organizație regională formată din foste republici federale ale URSS), după cum reiese dintr-o descriere oficială. Legăturile de afaceri cu Federația Rusă Matei Păun a fost în trecut în acționariatul companiei Regent European Securities SA din România. O altă filială a Regent European Securities l-a avut ca director general în trecut pe oligarhul și mogulul rus Konstantin Malofeev, prezentat în media drept „unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din Rusia”.
Matei Păun a explicat pentru Digi24.ro că Regent European Securities făcea parte dintr-un grup financiar britanic, Regent Pacific Group, care avea investiții inclusiv în Federația Rusă, dar și în alte state europene. Acesta susține, însă, că răspundea doar de echipa Regent European Securities din România.
„În 1997-1998 am fost director general la RES România – nu cred ca am fost acționar, în niciun caz cu mai mult de o acțiune două. RES făcea parte din grupul financiar britanic Regent Pacific Group, deținut de miliardarul Britanic Sir Jim Mellon. Firma s-a închis în 1999. Este posibil să fi fost și el (n.r. Malofeev) angajat într-o firmă din grup în Rusia (cu câteva sute de angajați!)- eu nu am cum să știu asta, răspunzând doar de echipa din România”, a declarat Matei Păun.
Acesta mai susține că nu a fost implicat în afaceri și nici nu a fost partener cu apropiați ai regimului de la Kremlin. Matei Păun este fondator și managing partner la Balkan Advisors Company (BAC) Investment Bank Romania (înființată în 2005). BAC Romania a ajutat mai multe companii românești să obțină finanțări în valoare de zeci de milioane de lei de la Banca Internațională de Investiții. Banca Internațională de Investiții (BII) este o bancă cu legături cu Federația Rusă, fiind fondată în 1970 la inițiativa Uniunii Sovietice pentru a finanța state din sfera ei de influență și a concura cu Fondul Monetar Internațional. Până în 2019, această bancă a avut sediul la Moscova, iar după declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei, BII (din care făceau parte, printre altele, Bulgaria și Ungaria, de exemplu) a fost supusă sancțiunilor. România s-a retras din BII în anul 2023.
Matei Păun a povestit într-un interviu din 2017 că părinții lui au plecat din România când avea nouă luni și că la începutul anilor ’80 a ajuns în California. A terminat școala, liceul și facultatea în Statele Unite ale Americii, după cum a explicat el. În anii ’90 susține că lucra pentru un fond de investiții din New York, „primul fond american care a vrut să investească în spațiul ex-sovietic”. Este vorba de Firebird Management, despre care Ziarul Financiar arăta în 2016 că a deținut acțiuni la Rompetrol.
Totuşi, și alte afaceri ale lui Matei Păun ridică semne de întrebare.
Acționariatul firmei Getica OOH SRL, pe ale cărei panouri le zâmbește bucureștenilor Nicușor Dan, a fost un mister de la momentul vânzării în 2011 către un consorțiu condus de banca rusească de stat VTB, aflată acum pe lista sancțiunilor occidentale din cauza invaziei din Ucraina.
Getica OOH, cu vechea sa denumire News Outdoor România, a fost din 1998 în proprietatea omului de afaceri Elan Schwartzenberg, de la care a fost cumpărată de celebrul magnat de presă Rupert Murdoch.
Unul dintre administratorii companiei în această perioadă a fost un cetățean rus născut la Moscova, Maxim Ghenadievici Tkachev. În iulie 2011, firma a fost vândută de miliardarul american unui consorțiu condus de banca rusească de stat VTB, extrem de apropiată de regimul lui Putin”, nota Newsweek într-un articol, anul trecut.
Pe pagina de internet a celei mai importante afaceri ale lui Matei Păun, BAC Financial Advisory, se menționează că această companie a “finanțat și structurat achiziția News Outdoor SA (n.r. actuala Getica OOH SRL), una din cele mai mari companii de publicitate Out of Home din România, de la un consorțiu format din VTB și Alpha Capital Partners (Rusia)“.
Analiza: Declarațiile publice și acuzațiile de simpatii pro-ruse.
Paralel cu aceste activități de afaceri, Păun a făcut mai multe declarații publice care au fost etichetate de oponenți drept „pro-ruse” sau „putiniste”. De exemplu, încă din 2014 și ulterior, în 2016, în contextul anexării Crimeei de către Rusia, Păun a criticat public sancțiunile occidentale impuse Rusiei ca fiind contraproductive. Într-un interviu din 2017 pentru Vice România, a vorbit pe larg despre aprecierea sa pentru aspecte ale societății ruse, admirând “misticismul și gravitatea” Bisericii Ortodoxe Ruse conduse de Patriarhul Kirill (despre care a menționat că este un fost ofițer KGB apropiat de Vladimir Putin). În același interviu, Păun a argumentat că Occidentul poartă vina principală pentru relația tensionată cu Rusia, susținând că, de-a lungul istoriei, „poporul rus a arătat doar deschidere față de occidentali”, în timp ce postura agresivă a Occidentului a cauzat fricțiuni. De asemenea, ar fi declarat, într-un alt context, că rușii au un spirit de sacrificiu rar întâlnit în Occident. Aceste comentarii, venite după 2014, au fost percepute de mulți ca fiind simpatetice cu narativul Kremlinului.
Deși nu au atras o atenție largă la momentul respectiv, au reapărut în discursul politic din anii 2020. În campania din 2024–2025, taberele rivale au folosit cuvintele anterioare ale lui Păun pentru a-l ataca pe Nicușor Dan prin asociere. Publicații media au evidențiat citatele lui Păun din 2016–2017 ca dovezi ale înclinațiilor „pro-Putin”. Chiar și figuri proeminente, precum fostul lider liberal Crin Antonescu, au comentat despre Păun, sugerând că Dan este influențat de un om cu tendințe rusofile. Ca răspuns, Nicușor Dan a încercat să minimalizeze problema, apărându-l pe Păun ca fiind „fără îndoială, pro-occidental” și susținând că orice declarații aparent pro-ruse datează dinainte de invazia Crimeei de către Rusia în 2014. Această afirmație s-a dovedit incorectă, jurnaliștii subliniind că remarcile cele mai pro-Kremlin ale lui Păun au fost făcute de fapt după 2014. Matei Păun nu a demarat o campanie publică de relații pentru a-și redefini pozițiile, dar în discuții private ar fi susținut că este un pragmatist, nu un apologet al lui Putin. Controversa se concentrează pe retorica și conexiunile sale de afaceri. Pe fondul criticilor intensificate din 2024, Păun și-a șters contul de Facebook care conținea postări considerate pro-Putin.
Matei Păun a menționat în răspunsurile transmise Digi24.ro că „foarte mulți oameni interpretează greșit ceea ce a vrut să spună”.
„Am distribuit un articol. Am ieșit eu cu laudă vreodată, l-am lăudat pe Putin? Eu am fost antrenat să fac analiză financiară, economică, politică, fiind manager de fond de investiții. Eu sunt învățat să mă uit, să am o perspectivă a contrarian view (n.r. Să aibă opinii cu care alți oameni sunt în dezacord)”, a declarat Matei Păun.
În 2016 (la doi ani după anexarea Crimeei), Matei Păun a intervenit în direct la Realitatea TV unde cita un alt articol care „atrăgea atenția asupra faptului că sancțiuni care ar putea să ducă la o degringoladă economică în Rusia ar putea însemna o nouă dictatură”.
„Poate să fie o posibilitate. Ideea că Putin poate să fie dictator e evidentă, dar dacă regimul Putin pică, s-ar putea să vină cineva și mai rău”, sublinia, atunci, Matei Păun la Realitatea TV.
„E ca și cum am spune despre Xi Jinping. Să spunem să avem grijă că dacă America impune sancțiuni asupra Chinei, s-ar putea să vină un Xi mult mai rău, mai aproape de Mao. În mintea mea, asta nu mă face să fiu pro-Putin, eu zic că dacă mergem pe o anumită cale, s-ar putea să generăm un efect economic care să rezulte într-o hiperinflație, care duce într-o sărăcie, care mai apoi duce la o revoltă care să îl înlocuiască pe Putin cu unul mai nebun”, a explicat Păun.
Conexiunile Est-Europene – Afaceri în Rusia și Belarus
Având în vedere parcursul său profesional, Matei Păun a dezvoltat legături extinse în Europa de Est, inclusiv în Rusia și Belarus. Activitatea sa la Moscova în anii ’90 și rolul său în cadrul Firebird Management l-au pus în contact cu clasa emergentă de afaceri din Rusia în timpul turbulentei perioade de privatizare post-sovietică. Ani mai târziu, prin BAC Investment Bank, Păun a stabilit o prezență directă în Belarus – este creditat ca fondator și managing partner al biroului BAC din Belarus, iar BAC a fost una dintre puținele firme de investment banking care operau în Minsk cu legături occidentale. Această conexiune belarusă, împreună cu investițiile sale anterioare în CSI, subliniază familiaritatea lui Păun cu mediul de afaceri post-sovietic.
Un proiect notabil este contractul de 23 de milioane de euro obținut de compania sa pentru modernizarea Loteriei Naționale din Belarus, un proiect aprobat personal de liderul autoritar Alexander Lukașenko în 2010. Acest proiect viza crearea unui sistem național de monitorizare a jocurilor de noroc, conectând toate cazinourile și aparatele de joc la un sistem central pentru supraveghere fiscală. Conform relatărilor din presa românească, Păun s-ar fi lăudat în privat că “îl finanțează pe Lukașenko”. Pe lângă acestea, firma sa de consultanță BAC a intermediat zeci de milioane de euro sub formă de împrumuturi de la Banca Internațională de Investiții (IIB) din Rusia – o bancă cu sediul la Moscova, condusă tradițional de un fost general KGB – către companii românești. Exemple includ finanțări pentru Romcab, Aaylex Group și BT Leasing. Aceste tranzacții au avut loc înainte ca România să se retragă din IIB, după invazia Ucrainei din 2022.
Consilierul informal și campaniile din 2020 și 2024-2025
După 2016, Păun a menținut un profil public discret în politică. Nicușor Dan a demisionat din USR în 2017, pe fondul unor dezacorduri interne, iar Păun nu a mai deținut nicio funcție oficială în partid ulterior. Cu toate acestea, cei doi au rămas în contact. Conform propriilor declarații ale lui Dan, acesta l-a consultat ocazional pe Păun pe probleme tehnice de campanie în anii următori. În 2020, Nicușor Dan a câștigat primăria Bucureștiului candidând ca independent, existând zvonuri despre contribuția din umbră a lui Păun, deși nimic oficial. Înaintea cursei prezidențiale din 2024–2025, Nicușor Dan (candidând ca independent) s-a bazat din nou pe sfaturile lui Păun. Acesta nu a avut un titlu oficial în campanie, dar relatările din presă și fotografiile de la începutul anului 2025 îl arătau întâlnindu-se frecvent cu Dan, indicând că era un consilier informal cheie.
De exemplu, publicațiile de presă au difuzat multiple imagini cu Păun însoțindu-l pe Nicușor Dan în momente esențiale (cum ar fi depunerea candidaturii), în ciuda faptului că Dan a minimalizat inițial interacțiunile lor. Dan a recunoscut că Păun a ajutat la asigurarea publicității outdoor și a oferit contribuții strategice, descriindu-l ca pe un prieten al cărui sfat l-a solicitat ocazional. Totuși, pe măsură ce campania prezidențială a lui Nicușor Dan a luat amploare, afacerile și declarațiile anterioare ale lui Păun au devenit subiect de intensă examinare și atacuri politice, în special din partea oponenților lui Dan.
Pe 18 mai, când românii vor merge la urne, în spatele numelui de pe buletinul de vot rămâne o întrebare: cât de mult din ceea ce vedem în campania lui Nicușor Dan poartă, de fapt, amprenta invizibilă a lui Matei Păun?