Activitatea parlamentarilor AUR Suceava, respectiv a deputaților Dorel Acatrinei și Florin Pușcașu și a senatorului Mircea Dăneasa, se circumscrie mijloacelor prevăzute de lege însemnând formularea de întrebări și interpelări la adresa Guvernului României, a primului ministru și a miniștrilor pe problemele din aria de responsabilitate a acestora.
Astfel, împreună ori separat, în sesiunea parlamentară 01.02.2022-30.06.2022, parlamentarii AUR Suceava au adresat 44 de interpelări și întrebări, din care, 10 la adresa primului ministru și 34 de întrebări și interpelări la adresa membrilor Guvernului.
De asemenea, împreună sau separat, parlamentarii AUR Suceava au avut 38 de inițiative legislative, 36 de luări de cuvânt în plenul Camerei Deputatilor, 50 de luări de cuvânt în Plenul Senatului și au ținut 195 de audiențe pe problemele cetățenești din care o parte au fost preluate în întrebările și interpelările adresate membrilor Guvernului.
Cu privire la inițiativele legislative depuse de parlamentarii AUR Suceava dorim să menționăm următoarele:
- Legea privind prezența la raft în supermarket a 50% produse românești prin care comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 50% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, Acesta implică achizitia produselor de la maxim 400 km de locul în care este situat supermeketul ori maxim un operator economic angajat în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători, procesatori şi consumatori. Legea se afla in lucru la comisiile Camerei Deputatilor.
- Lege privind modificarea și completarea Legii 53/2003-Codul Muncii, cu privire la stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată la valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent. De asemenea, se are in vedere obligarea prin lege a Institutului National de Statistica sa calculeze cosul minim de consum conform OUG 217 din 2000. Pana la calcularea cosului minim de consum de catre INS salariul minim brut pe tara urmeazasa fie 3000 lei. In expunerea de motive am aratat ca una dintre solutiile prevăzute de Germania pentru depășirea crizei energiei de către populație a fost semnarea unui accord la nivelul coalitiei de guvernare prin care s-a adoptat solutia de crestere a salariului minim pe economie de la 9,60 euro/oră la 9,82 urmînd ca la 01.07.2022 să ajungă la nivelul de 10,45 si la sfîrșitul anului la 12 euro/oră. Iată de ce, consideră parlamentarii AUR că soluția majorării salariului minim prin suportarea costurilor acestei majorărinde către STAT este soluția cea mai optimă pentru România în actuala criză. In raportul Avocatului Poporului, lansat miercuri, 26 ianuarie 2022, acesta laudă initiativa partidului AUR privind respectarea dreptului la muncă și trage un semnal de alarmă și spune că trebuie luate măsuri urgente și arată că salariul de baza minim brut pe tara garantat în plată este de 2.550 lei pentru anul 2022, banii fiind insuficienti, avand in vedere că valoarea cosului minim de consum pentru o persoana adultă singură este de 2.708 lei. “Salariul minim brut este de 2.550 lei, cuantum pe care îl considerăm insuficient, având in vedere necesitățile viețtii de zi cu zi. Stabilirea unui salariu mediu minim brut pe tară decent ar contribui la reducerea numarului persoanelor care trăiesc sub pragul de saracie. Salariul minim net sa fie cel putin egal cu valoarea cosului minim pentru un trai decent”, a declarat Ecaterina Mirea, adjunct al Avocatului Poporului. #Legea se află în lucru la comisiile Camerei Deputatilor.
- Lege privind înființarea Muzeului „Memorialul Golgota Bucovinei”, aflat în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale și coordonarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Muzeul are ca obiectiv prezentarea istoriei acestei părți a României, în perspectiva aniversării Centenarului Patriarhiei Române și a 250 de ani de la ocupația austriacă a Bucovinei și ruperea ei de Moldova, în colaborare cu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, ca inițiator al proiectului. Scopul este colectarea, studierea, colecționarea, conservarea, etalarea și punerea în valoare a pieselor ce alcătuiesc patrimoniul Muzeului, precum și organizarea unor activități specifice, care să ilustreze și disemineze istoria celor 250 de ani de ocupație (de la cea austriacă, la cea sovietică), precum și rezistență românească în Bucovina. Muzeul va realiza, în condițiile legii, un Monument-memorial în memoria vctimelor rezistenței anticomuniste din Bucovina, spații expoziționale tematice, expoziții permanente și temporare, bibliotecă, Paraclis și celulă în circuit de vizitare la fosta închisoare Suceava, punct de informare al muzeului, platforme de educație online, va organiza conferințe, va publica volume, broșuri, pliante și articole de promovare pe site-ul propriu și al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, va întreprinde schimburi culturale și științifice cu alte unități de profil, precum și acțiuni cu carater educațional. Legea a primit avizul Consiliului Legislativ precum si al Consiliului Economic si Social sectiunea organizatiilor patronale precum si cea a organizatiilor sindicale. Propunerea se afla în lucru la comisiile Senatului.
- Lege pentru completarea art.19 din Legea nr.46/2008, Codul silvic, privind instituirea unui moratoriu de 10 ani pentru exploatarea limitată a masei lemnoase doar pentru consumul intern. Potrivit unui studiu Greenpeace, în România se taie peste 3 ha de pădure la fiecare oră. Iar zilnic se exploatează în medie 41 ha dintre care o mare parte o reprezintă tăierile ilegale. Trebuie să ne preocupăm să facem legi prin care să creștem suprafața împădurită a țării, astfel de lucruri ar trebui să predomine agenda publică a legislativului român care să stabilească clar parcursul către o ROMANIE VERDE întrucât criza ecologică se acutizează de la un an la altul, s-au intensificat procesele de erodare a solurilor, secetele sunt tot mai frecvente, a degenerate starea fondului forestier national. Comisia de Buget a Senatului Romaniei a transmis un aviz favorabil. Se asteapta raportul Comisiei de fond a Senatului României.
- Lege privind inființarea registrului terenurilor degradate ce trebuie împădurite prin completarea art.90 din Codul Silvic. În țara noastră au fost identificate în anul 2021 un numar de 4000 de ha la nivel central iar aceasta lege are menirea sa creeze un sistem de raportare venit de la nivelul administratiilor locale pentru identificarea tuturor hectarelor de teren care sa facă parte dintr-un PROGRAM NATIONAL DE IMPADURIRE care să înceapă cu terenurile degrradate care trebuie împădurite situație față de care propunem înființarea registrului terenurilor degradate care trebuie impadurite. Astfel ne propunem ca suprafața împădurită a Romaniei să crească cu 1 milion de ha în următorii 10 ani.
- Legea privind vânzarea masei lemnoase doar la drum auto începând cu data de 01.01.2023. Furturile și nelegalitățile în domeniul lemnului încep” în pădure” și datorită modului de exploatare a pădurii. Este necesar ca să existe un singur răspunzător, STATUL ROMAN până în momentul în care lemnul ajunge să fie valorificat la drum auto și crearea de pârghii eficiente de control. În țara noastră, într-un an, un procent de 37% din masa lemnoasa se valorifică de către Directiile Silvice la drum auto iar restul se valorifică pe picior de către agenții economici în urma unor achiziții publice. Exploatarea resurselor statului exclusive de către agenții economici care au ca unic scop profitul ne-a adus în perioada 2013-2017 la “criza lemnului de foc” întrucît datorită modului de exploatare a bușteanului, procentele legale de lemn de foc nu mai erau valorificate către populație facînd să crească nejustificat prețul acestor produse ba mai mult, să fie folosită cherestea, ca lemn de foc, ceea ce iarăși a condus la creșterea prețurilor. Primul lucru care trebuie făcut este ca până în anul 2023 să creștem procentul de exploatare a masei lemnoase a STATULUI ROMAN de la 37% la 100% iar lemnul să fie vîndut agenților economici la drum auto.
- De asemenea, reiterăm propunerea legislativă, aflată în lucru la comisiile Camerei Deputatilor pentru aprobarea obiectivului de investiții în infrastructură- AUTOSTRADA A7, cu motivația că drumul european E 85 este denumit și „drumul morții”, foarte mulți dintre concetățenii noștrii pierzându-și viața în accidente pe acest drum, 10 numai în luna iulie 2021. Românii așteaptă de 31 de ani această autostradă iar documentația tehnică este din nou întârziată și nu este normal ca tronsonul Siret-Pașcani să fie scos din rețeaua internațională (traseul TEN-T) pentru că se pierd puncte la finanțare iar aprobarea PNRR este mult întârziată din vina exclusivă a Guvernului. Traseul este printre cele mai intens circulate drumuri din țară și nu pare o prioritate pentru Guvernul Romaniei, fiind singura autostradă care nu este aprobată încă prin lege iar tronsonul Siret-Pascani a fost pierdut pe imensul drum al birocrațiilor de tot felul făcând presa locală să precizeze că școlile sucevene vor organiza excursii cu elevii la Pașcani pentru ca sucevenii să viziteze autostrada A7. Tronsonul Siret -Pascani nu a fost introdus în PNRR nefiind important pentru coaliția de guvernare. Desfășurarea proiectării din finanțare guvernamentală întârzie foarte mult, descărcarea arheologică nu a început, studiul GEO este la 14% iar acordul de mediu se află în faza incipientă. În acest ritm, anul 2030 ne va prinde fără autostradă pe tronsonul Siret-Pașcani deși ar fi trebuit ca autoritățile să exploateze în beneficiul județului Suceava situația din Ucraina. Considerăm că toți parlamentarii, indiferent de apartenența politică, trebuie să-și dea mâna și să susțină aprobarea prin lege a acestui obiectiv de investiții vital pentru dezvoltarea Moldovei și Bucovinei.
- De asemenea, reiterăm Propunere legislativă pentru eliminarea sursei de finanțare de la bugetul de stat pentru partidele politice prin abrogarea art.3 al.1 lit.d din Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale care a fost respinsă nejustificat la data de 23.03.2022. Suntem în situația în care românii sărăcesc în fiecare zi, iar partidele politice primesc milioane de euro în fiecare lună doar pentru că există. Partidul AUR nu a cheltuit nici un leu din acești bani și va depune o nouă propunere legislativă pentru eliminarea finațării de la bugetul de stat a partidelor politice.
Referitor la interpelările adresate primului ministru, acestea au vizat problematica cheltuirii banilor publici pe perioada pandemiei, precum și destinația împrumuturilor făcute de România, situația creată la Serviciul de Înmatriculări Auto și faptul că lipsa examinatorilor blochează un serviciu public de mai bine de 6 luni. De asemenea 4 (patru) dintre interpelări și întrebări au vizat mutarea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș și alte 4 au vizat reducerea taxelor la carburanți precum și reducerea taxelor pentru gaz, energie si alimente pentru a nu avea pe constiinta milioane de romani.
De asemenea, a fost semnalată lipsa accesului României la facilitățile Spatiului Schengen și neexploatarea de către autoritățile române a situației din Ucraina pentru ridicare vizelor pentru românii care călătoresc în SUA, iar românii care devin astfel cetățeni europeni de mâna a doua întrucât există Acord între UE și SUA pentru ridicarea vizelor.