Alături de globulele roșii și albe și de trombocite, plasma este una dintre componentele principale ale sângelui. Formată în mare parte din apă care conține electroliți și proteine, ea reprezintă componenta lichidă a sângelui, una ce îndeplinește o serie de funcții foarte importante.[2] Când este necesar să se îndepărteze o parte din plasma din sânge, se efectuează o procedură numită plasmafereză. Ce presupune aceasta și când poate fi ea indicată vei afla în rândurile de mai jos.
Ce este plasmafereza?
Plasmafereza este o procedură medicală care implică separarea plasmei de celulele sangvine și se poate realiza atât în vederea donării de plasmă, cât și în scop terapeutic. În acest din urmă caz, vorbim despre un transfer de plasmă, adică înlocuirea unei părți din plasma sanguină cu o altă soluție, precum ser fiziologic sau albumină, sau cu plasma tratată și apoi returnată în organism.
Acest proces este similar cu dializa renală, având ca scop principal filtrarea și purificarea sângelui. În cazul bolnavilor, plasma lor poate conține anticorpi care atacă sistemul imunitar.[1][2]
Când este recomandată plasmafereza?
Plasmafereza este o procedură vitală care poate ajuta la ameliorarea simptomelor și la încetinirea progresiei unei game largi de boli autoimune. În cazul unor astfel de boli, organismul a dezvoltat anticorpi programați să identifice și să atace celulele străine care pot dăuna organismului, anticorpi care se află în plasmă. În loc să facă ce ar trebui, ei atacă celulele din propriul corp. Plasmafereza poate opri acest proces prin eliminarea plasmei care conține anticorpi și înlocuirea acesteia cu plasmă nouă.
Printre bolile autoimune ce pot fi tratate cu ajutorul plasmaferezei se numără miastenia gravis, o afecțiune caracterizată de slăbiciune musculară fluctuantă, și sindromul Guillain-Barré, o boală rară în care sistemul imunitar al unei persoane atacă nervii periferici.
Pacienții cu anumite afecțiuni neurologice, cum ar fi scleroza multiplă și polineuropatia demielinizantă cronică inflamatorie, pot de asemenea să beneficieze de plasmafereza. De exemplu, în scleroza multiplă, anticorpii atacă învelișul protector al nervilor, cauzând simptome bruște și severe. Plasmafereza poate ajuta la gestionarea și ameliorarea acestor simptomele și la încetinirea progresiei bolii.
Pe lângă afecțiuni autoimune și neurologice, plasmafereza mai este utilizată și în tratarea anumitor tipuri de cancer. Macroglobulinemia Waldenstrӧm (limfom limfoplasmocitar) și mielomul multiplu sunt două exemple în acest sens. În cazul macroglobulinemiei Waldenstrӧm, plasmafereza este utilizată pentru a filtra anticorpii imunoglobulină M, produși în cantități excesive de celulele limfoide. Mielomul multiplu, pe de altă parte, apare atunci când măduva osoasă produce celule plasmatice anormale care devin canceroase și se înmulțesc. În acest caz, plasmafereza este folosită pentru a elimina aceste celule plasmatice anormale.
Un alt exemplu de boală ce poate fi tratată cu ajutorul plasmaferezei este crioglobulinemia. Aceasta este caracterizată prin prezența în sânge a unor proteine anormale numite crioglobuline, ce pot cauza blocaje la nivelul arterelor. Prin plasmafereză, se pot elimina aceste proteine anormale.[1][2]
În cazul tuturor acestor boli, plasmafereza poate fi folosită atât ca tratament de primă linie sau tratament inițial, cât și în combinație cu alte tratamente.[2]
Plasmafereza este o procedură esențială în gestionarea unei game largi de afecțiuni, de la boli autoimune la afecțiuni neurologice și cancer. Deși poate apărea un oarecare disconfort pe parcursul său, ea nu este dureroasă și nici nu implică riscuri semnificative, iar majoritatea persoanelor o tolerează fără probleme.[1][2] Când este utilizată în scop terapeutic, se poate observa o ameliorare a simptomelor chiar și după doar câteva zile în cazul anumitor afecțiuni. Ține totuși cont că plasmafereza nu poate vindeca boli precum cele menționate în acest articol, ci doar ameliora simptomele acestora în vederea îmbunătățirii calității vieții. Dacă vrei să afli mai multe despre această procedură și indicațiile sale, discută cu un medic!
Bibliografie:
- Heitz, David. „Plasmapheresis: What to Expect”, Healthline, 3 Sept. 2018, www.healthline.com/health/plasmapheresis. Accessed 15 Nov. 2023.
- „Plasmapheresis (Plasma Exchange): Therapy, Procedure & What It Is”, Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/treatments/24197-plasmapheresis-plasma-exchange. Accessed 15 Nov. 2023.