Prețul petrolului a revenit la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina. Popescu: Benzinăriile ar trebui să fie corecte cu românii

Cotaţia barilului de petrol a scăzut, joi, cu peste 5% şi a revenit la nivelul la care era înainte de debutul războiului din Ucraina, afectat de temerile privind o recesiune care ar ameninţa cererea de petrol, în contextul unei inflaţii record în SUA şi zona euro, relatează AFP, citat de Agerpres.

Joi, ]n jurul orei 14:15 GMT, cotaţia barilului de ţiţei Brent din Marea Nordului, cu livrare în luna septembrie, era în scădere cu 3,67%, până la 95,93 dolari. În paralel, cotaţia barilului de ţiţei american West Texas Intermediate (WTI), cu livrare în luna august, era în scădere cu 4,40%, la 92,04 dolari.Temerile referitoare la încetinirea cererii de petrol au şters, practic, câştigurile înregistrate după invazia declanşată de Rusia la 24 februarie, când cotaţia ţiţeiului a urcat până la niveluri fără precedent după criza financiară din 2008.

În prezent, însă, cele două cotaţii de referinţă pentru petrolul mondial au revenit la nivelul de dinaintea invadării Ucrainei, când barilul de ţiţei Brent evolua între 95 şi 99 de dolari, iar barilul de ţiţei WTI se tranzacţiona între 90 şi 94 de dolari.

Cu toate acestea, atât preţul ţiţeiului Brent, cât şi preţul ţiţeiului WTI este cu 22% mai mare decât era în perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care în a doua jumătate a anului trecut perturbările pe partea de ofertă şi perspectivele unei invazii ruseşti iminente în Ucraina au influenţat cotaţiile încă înainte de debutul războiului, la 24 februarie 2022. „Temerile de recesiune sunt, din nou, motorul care trage în jos cotaţiile”, a comentat Craig Erlam, analist la Oanda.

Comisia Europeană şi-a revizuit joi, în jos, previziunile de creştere pentru zona euro, atât în 2022, cât şi în 2023, la 2,6% în 2022, respectiv la 1,4% în 2023. Comparativ, în luna mai a acestui an, Comisia Europeană prognoza, pentru Uniunea Europeană şi pentru Zona euro, o creştere a PIB real de 2,7%, în acest an, urmată de un avans de 2,3%, în 2023.

În schimb, prognozele de inflaţie au fost revizuite în sus. Se preconizează că inflaţia va atinge un nivel maxim de 8,4% în al treilea trimestru al anului 2022 în Zona euro, după care va scădea constant, la sub 3% în ultimul trimestru al anului 2023, atât în zona euro, cât şi în UE.

Miercuri, datele publicate de Departamentul american al Muncii au arătat că indicele preţurilor de consum a consemnat o creştere de 9,1% în ritm anual în luna iunie, acesta fiind cel mai ridicat nivel după noiembrie 1981. Publicarea datelor privind indicele preţurilor de consum în SUA „consolidează perspectiva unei creşteri agresive de dobândă din partea Rezervei federale americane, care ar putea încetini economia americană”, a afirmat Stephen Innes, partener la SPI Asset Management.

Potrivit analiştilor, o nouă majorare agresivă a dobânzii de politică monetară ar pune în pericol consumul, principalul motor al economiei americane, ceea ce ar duce la contracţia economiei şi ar avea un impact asupra cererii de petrol. În plus, o nouă majorare de dobândă din partea Fed ar susţine şi mai mult dolarul, care a urcat deja la niveluri fără precedent în ultimele decenii în raportul cu yenul şi cu moneda euro, ceea ce ar afecta de asemenea puterea de cumpărare a investitorilor de pe piaţa petrolieră care utilizează alte valute. India, acuzată că ia petrol ieftin din Rusia, îl rafinează și-l vinde mai scump în Europa și America.

Ministrul Virgil Popescu: Prețul barilului a scăzut, ar trebui să urmeze o scădere a prețului la benzină

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat joi seară la Digi24 că după ce petrolul s-a ieftinit, ar fi corect să scadă şi preţurile la pompă şi că benzinăriile ar trebui să fie corecte cu românii

Întrebat dacă scade preţul barilului de ce nu scade şi preţul la benzinării, ministrul a răspuns: “E o întrebare foarte legitimă şi ar trebui ca, după această scădere de preţ, să asistăm şi la o scădere a preţului la benzină mă aştept în principal. De ce vă spun la benzină, în principal, pentru că România produce mai multă benzină din petrol decât poate consuma şi suntem exportatori de benzină, preţul barilului a scăzut, ar trebui să urmeze o scădere a preţului la benzină, la motorină ar trebui să urmeze şi acolo o scădere, dar acolo noi şi cumpărăm jumătatea din cantitatea pe care o consumă România, pentru că producţia de motorină este mai mică decât consumul, iar cotaţia motorinei nu a scăzut în procent la fel de mult, dar a scăzut şi acolo.”

El a mai declarat că în perioada următoare vom asista la o corecţie în jos a preţului la carburant. “Ordonanţa nu a fost obligatorie, a fost voluntară, cine a vrut să participe în mod voluntar şi-a asumat de la început această scădere de preţ. Eu cred că vom asista în perioada următoare şi la o corecţie în jos a preţului la carburant. Să vedem în zilele următoare, pentru că trebuie să vedem în zilele imediat următoare că se întâmplă ceva în bine cu preţul la benzină şi apoi cu preţul la motorină sau poate în acelaşi timp cu preţul la benzină. Aşa ar fi normal, aşa ar fi corect, aşa ar trebui să procedeze reţelele mari de benzinării care ar trebui să fie corecte cu românii. În momentul când scade costul de achiziţie, să scazi şi preţul, aşa cum atunci când ai justificat, a crescut cotaţia petrolului, a crescut cotaţia motorinei, ai ridicat preţul”, a explicat Virgil Popescu.

Dumitru Chisăliță: Scăderea barilului, anulată în România de creşterea dolarului, a costurilor de rafinare şi de transport

O analiză realizată săptămâna trecută de Asociaţia Energia Inteligentă a explicat de ce scăderea prețului la țiței pe plan mondial nu va duce şi la o scădere a prețului la pompă în ţară. 

„Această scădere a prețului țițeiului și menținerea măsurii guvernamentale și după cele 3 luni de aplicabilitate, ar trebui să ducă teoretic la o scădere a prețului benzinei la pompă sub 7 lei per litru de benzină. Din păcate această potențială scădere a cotaților țițeiului va fi parțial anulată în România de creșterea cursului valutar leu/dolar (creștere de 11% în ultimele 6 luni), de creșterea costurilor de rafinare, a creșterii de transport, asigurări și cel mai probabil de faptul că nu se vor prelungii măsurile administrative de reducere a prețului la benzină, astfel speranța românilor se poate opri doar la scăderea prețului la benzină la sub 8 lei per litru”, susţine Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, relatează observatornews.ro.