Dacă ar fi să te iei după ce ne propune acum domnul Gâză Drăgușanul pe gazeta sa de perete www.dragusanul.ro, numa’ rețete de gospodină/gospodin, dulci bezele și groase tuslamale, ai zice că dumnealui chiar este un martir și marturisitor al cuvintelor, ce-aveți cu el, fraților, de ce dați în el?
Parcă-l vezi cu șorțul său de bucătar, în grad de plotoner de ață, lăsând la o parte orice incursiune totemică, pentru toate ale mațului gros, ba s-ar mai vedea, cu ochii minții, aflându-ne noi în Bukowina, și carpeta din spatele său, cu
„Stau în loc și mă gândesc / ce anume să gătesc / să nu fie scump tare / și bună mâncare!”
…sau așa:
…ori:
Te aștepți, la sigur, ca domnul bucătar Gâză Drăgușanul să lase toate animozitățile și pornirile sale sporadice de neam prost, (că cine nu greșește, ca artist, nu?) să facă, deci, schimb de rățete, de poale-n brâu și alivenci, cu doamnele pe care le-a insultat și le-a probozit cu balele sale de aligator merean!
Să le explice el, cu blândețea care îl caracterizează, cum se ia, se pune, un praf de etc., toate ale budincii, conform Kogălniceanu, iaca, face el o transliterare pentru noi, numa’ să-i dăm pace!
Însă, pe durata armistițiului, în fapt, o să ne întrebăm cum stau lucrurile nu numai cu dușmanii săi, ca să aibă timp să se spele și ei de flegmele bucătarului batrân, ci și cu pretenii săi, care, cum și de ce, că nu se poate să aibă numai inamici..
Deci nu-i băgăm la prieteni pe politruci, ăia îi băgăm la jupâni sau la fraieri, care cum îl țin izmenele naționale, bundița cu jderi dar și mistria, lopata sau legitimația …
Nici pe Stefan cel Mare, nici pe Dimitrie Cantemir, nici pe Eminescu, noi credem că ei joacă în altă ligă – să le dăm pace!
…Dar nu se poate să-i ocolim pe cei care-i fac dumnealui dedicații, care îl firitisesc, care cum îl ține cureaua, cei pe care dumnealui îi evocă ori când este la strâmtoare ori când vrea să obțină efecte speciale, cum ar fi geniul luat prin contact, ca râia sau ca sifilisul, ca Kovid 19…
Deci, când și când, când face câte o pauză tactică întru condiția sa de martir și marturisitor, el îi pomenește pe evrei, am mulți prieteni evrei, zice, după care îi numără ca pe bancnote, foșnindu-le numele și poemele, la Corlata! Ceea ce nu este de contestat (că există o comună, Corlata…) însă avem o banuială că prietenii săi evrei mai vin pe-acolo, (nu dăm nume…) și ca să vadă ce mai face martirul și mărturisitorul, cum mai toarce motanul Somnorilă, dar entomologii, ce fluturi prind ei acuma…
Iata, deci, o dedicație făcută dumnealui, lăbărțată pe gazeta sa de perete, ca semn al prețuirii, shortly, ni:
Nu vă potriviți că Ion CODRU-Drăgușanu este altcineva, și dedicătorul și cel căruia i se dedică par convinși că este vorba despre Gâză-Drăgușanul!
WIKIPEDIA: Ion Codru-Drăgușanu (născut în 1817[1], la Drăguș, Comitatul Făgăraș, azi județul Brașov, Transilvania – decedat la 25 octombrie 1884, Sibiu) a fost un scriitor român, memorialist, călător, participant la Revoluția de la 1848 – 1849, vicecăpitan al Comitatului Făgăraș. A fost bunicul matern al deputatului Ion Rațiu.
Domnul, care este un preten vechi al dumnealui, este un anume Vasile Ursachi de la Câmpulung, militar în rezervă, ofițer, colecționar cu colecție, după cum veți vedea mai jos!
Pozele din colecția Vasile Ursachi le reproduce Gâză Drăgușanul într-o veselie, chiar pe site-ul oficial al Centrului Cultural Bucovina …plin de contrafaceri, brambureli, aiureli, greșeli, fantezii…
…dar, și pe gazeta sa de perete www.dragusanul.ro, uneori cu denumiri ușor schimbate, însă având ca leit-motiva „un rus / ostaș rus / poză cu bucovinence și soldat rus”, și tot așa….
Familia de tineri din Câmpulung/Fundu Moldovei a colecției lui Vasile Ursachi apare la Gâză Drăgușanul în diferite poze de grup împreună cu ”rușii”:
Ce ar fi de zis aici, în afară de stupoarea oricărui deținător de minime informații despre contextul istoric pe care îl evocă imaginile, văzând, chiar superficial, personajele cărora li se zice „rus/ruși”?
Mai întâi că nici adulatul, confundat cu Ion Codru-Drăgușanul, nici adulatorul, militar de profesie, nu par să aibă nici o greață că personajele din poză poartă uniforma armatei austriece…
Nu are rost să reproducem, nici măcar în glumă, imagini sau elemente de uniforme rusești, iată însă, mai jos, elementele clare ale apartenenței uniformelor: în primul rând, orice pretins bucovinean știe că mundirul soldatului austriac avea acel element inconfundabil, anume clapa de la buzunare având marginea în formă de acoladă întoarsă… Iar petlițele, care indică și arma dar și gradul, dispunerea lor, domnu’ Ursachi & quasidomnu’ Gâză, sunt ca mai jos, și în poza dvs. de colecție.
Cel mai probabil, personajul principal, tânărul familist din poză, se afla acasă, la Câmpulung, în permisie sau cu ale războiului, acolo l-a prins vremea, iar personajul indicat drept „rus”, ofițer austriac, le-a făcut fototografii de familie… Împrejurarea că apare și el în unele imagini se explică, cel mai probabil, foarte simplu: făcea poze cu declanșare întârziată, o mare șmecherie, la vremea aceea, ceea ce îi permitea să se introducă și el în cadru, exact în maniera în care se vede…
Se poate glosa asupra acestor abulice formulări și, tot așa, până mâine dimineață, pe marginea subiectului…
Răspundem interesului dvs. legitim și anticipăm intrebarea: la ce folosesc aceste demonstrații?
Urmează să abordăm, în curând, raporturile domnului Gâză-Drăgușanul cu etnografia, cu pretinsa sa pricepere într-ale costumului popular, ale culturii populare, în ansamblu…
Veți vedea lucruri și penibile și ridicole, confuzii, false atribuiri, manipulări, contrafaceri, tot arsenalul său….
Veți vedea bramburelile sale din diferite „iconografii”, semnele certe ale inculturii, imposturii și sfertodoctismului său atât de pregnant… Ce clape îi trage dumnealui Pataky, „mare pictor maghiar”, pe unde se află și unde se mai duc Munții Apuseni, când n-au treabă…
Marele specialist în trebile Bukowinei, în istoria sa, nu știe mai mult decât politrucii care îl utilizează pe post de șperaclu universal…
Însă îi învață pe copii noștri nu numai pogo-pogo în șanțul Cetății de Scaun a Sucevei, ierbăritul pe nas & all the ORL, ci și istorie, georgrafie, limba româna, etnografie, folclor, gastronomie.
Și ne face nouă parade de bukowinism, ne arată obrazul, ne propune, mai mult sau mai puțin voalat, secesiunea, scuipă în direcția valorilor noastre și se pișă, împreună cu aliații săi, pe monumentele și simbolurile noastre!
”Foarte just, tu-n mod concret,
Depăşind toţi scriitorii,
Nu te chinui ca poet…
Chinuieşti doar cititorii.” (G.L.)
Atunci când vă apucă mila ori lehamitea, amintiți-vă, vă rugăm frumos, de politically correct și atacurile suburbane la adresa unor doamne, domni, ierarhi bisericești, instituții, simboluri naționale – Click AICI!. O listă ce se va actualiza pe parcursul investigațiilor noastre!
Fiți cu ochii pe Noi, pentru că noi vi-i deschidem!
”unii citesc și adorm.
alții citesc și se trezesc…”
Spargem tiparele presei sucevene! Râdem și, în același timp, descoperim infractori!
Cu sprijinul: Mugur Ciumică, Marian Theresia Augusta
…și colectivul tehnic al Ziarului Ducatu’ Bukowina LIKE!
